";
echo "![\"*\"/](\"images/exit.gif\")
";
echo "Eroare, nu se poate conecta la baza d date!
";
echo "Aceasta eroare apare de obicei cand care serverul isi va reveni in cateva secunde!Daca problema persista va rugam sa luati legatura cat mai curand posibil cu LORD
";
echo "Va multumim foarte mult pentru intelegere!";
echo "
";
echo "![\"x\"/](\"images/notok.gif\")
";
echo "Acest IP este blocat!
";
echo "
";
echo "Acest browser a fost banat!Daca ai scutul actiat incearca sa te loghezi!
";
$banto = mysql_fetch_array(mysql_query("SELECT timeto FROM lib3rtymrc_penalties WHERE penalty='2' AND ipadd='".$uip."' AND browserm='".$ubr."' LIMIT 1 "));
//echo mysql_error();
$remain = $banto[0] - time();
$rmsg = gettimemsg($remain);
echo "Timp ramas pana la debanarea IP-ului: $rmsg
";
echo "
";
echo "Nume de utilizator:";
echo "
";
echo "Parola:";
echo "
";
echo "»
";
echo "Nu esti autentificat
";
echo "Sau sesiunea ta a expirat
";
echo "»Autentificare«";
echo "
";
echo "
";
echo "Acest browser este banat!
";
echo "Dar daca ai scutul activat te poti loga!
";
echo "
";
echo "
";
echo "Nume de utilizator:";
echo "
";
echo "Parola:";
echo "
";
echo "»
";
echo "
";
echo "Acest ip este blocat!
";
echo "Dar daca ai scutul activat te poti loga!
";
echo "
";
echo "
";
echo "Nume de utilizator:";
echo "
";
echo "Parola:";
echo "
";
echo "»
";
echo "
";
echo "Esti Banat(a)
";
$banto = mysql_fetch_array(mysql_query("SELECT timeto, pnreas, exid FROM lib3rtymrc_penalties WHERE uid='".$uid."' AND penalty='1' OR uid='".$uid."' AND penalty='2'"));
$banres = mysql_fetch_array(mysql_query("SELECT lastpnreas FROM lib3rtymrc_users WHERE id='".$uid."'"));
$remain = $banto[0]- time();
$rmsg = gettimemsg($remain);
echo "Timp ramas pana la debanare: $rmsg
";
$nick = getnick_uid($banto[2]);
echo "By: $nick
";
echo "Motiv ban: $banres[0]";
echo "
";
//echo "".date("D d M y-H:i:s")."
";
echo "Ziarul Wap4all
";
echo "---
";
echo "
";
echo "»Anunturi, mesaje, dedicatii
";
echo "»Biblioteca
";
echo "---
";
echo "»Stiri Zilnice
";
echo "»Meteo zilnic
";
echo "»Horoscop zilnic
";
echo "»Rezultate fotbal live
";
echo "
"; echo "»"; echo ""; echo "Meniu Prim"; echo "
"; echo "";
//echo "".date("D d M y-H:i:s")."
";
echo "Bun venit in biblioteca siteului
";
echo "--=--
";
echo "Alege limba
";
echo "»Romana
";
echo "»Engleza
";
echo "--=--
";
echo "»";
echo "";
echo "Meniu Prim";
echo "
";
echo "
";
//echo "".date("D d M y-H:i:s")."
";
echo "Bun venit in biblioteca siteului
";
echo "--=--
";
echo "Citeste despre:
";
echo "»Limbaje de Programare
";
echo "»Literatura
";
echo "»Educatie Sexuala
";
echo "»Carti Diverse
";
echo "--=--
";
echo "»";
echo "";
echo "Meniu Prim";
echo "
";
echo "
";
//echo "".date("D d M y-H:i:s")."
";
echo "Bun venit in biblioteca siteului
";
echo "--=--
";
echo "Alege carte:
";
echo "»PHP Manualul Programatorului
";
echo "»Mini Curs PHP
";
echo "»Curs PHP/MySQL
";
echo "»Programare in C
";
echo "»Comenzi MS-DOS
";
echo "--=--
";
echo "»";
echo "";
echo "Meniu Prim";
echo "
";
echo "
";
//echo "".date("D d M y-H:i:s")."
";
echo "Bun venit in biblioteca siteului
";
echo "--=--
";
echo "Alege carte:
";
echo "»Lucian Blaga
";
echo "»Mihai Eminescu
";
echo "»Marin Preda
";
echo "»Logica
";
echo "--=--
";
echo "»";
echo "";
echo "Meniu Prim";
echo "
";
echo "
";
//echo "".date("D d M y-H:i:s")."
";
echo "Bun venit in biblioteca siteului
";
echo "--=--
";
echo "Alege carte:
";
echo "»Seductia
";
echo "»Comunicare
";
echo "»Viata Sexuala
";
echo "»Virginitate
";
echo "»Masturbare
";
echo "--=--
";
echo "»";
echo "";
echo "Meniu Prim";
echo "
";
echo "
";
//echo "".date("D d M y-H:i:s")."
";
echo "Bun venit in biblioteca siteului
";
echo "--=--
";
echo "Alege carte:
";
echo "»Spune te iubesc
";
echo "»Te iubesc in toate limbile
";
echo "--=--
";
echo "»";
echo "";
echo "Meniu Prim";
echo "
";
echo "
";
//echo "".date("D d M y-H:i:s")."
";
echo "POETUL
";
echo "--=--
";
echo "Prietena, sa nu mai rostim zadarnicul sunet
cu care-l chemau muritorii!
Astazi, vorbind pentru toti
el nu are chip si nu are nume - poetul!
Viata lui mult ne-a mirat,
ca un cantec cu tulbure talc,
ca un straniu eres.
In anii de demult
poetul, cuvantul strivindu-si, a indurat
napastele toate cu barbatie
si cele mai mari, cele mai crunte dureri, si le-a stins
in muntele singuratatii, ce si-a ales.
Cand la un semn
s-au surpat albastrimile cerului,
si minutarele vremii treceau
ca taisuri prin toata faptura,
in anii aceia, poetul voi sa uite de semeni si vatra.
In anii cumplitelor pacle
cand pamantenii cu sfanta lor omenie si carne
s-au destramat fara numar,
si viata - atata s-a stins
de-ar fi fost, vai, tocmai de-ajuns
ca duhul sa prinda trup pe pamant.
Poetul, cu numele sters si pierdut, s-a retras
sub pavaza muntelui,
facandu-se prieten inaltelor piscuri de piatra.
Si neajuns, neclintit, a ramas in jurul destinului
flancat de albe si negre solstitii
mare si singur.
Nu l-a ucis amarnica grija din vale, nici gandul
ca Dumnezeu rapitu-si-a singur putinta-ntruparii.
Nu l-au razbit nici tunetul din departari,
nici tenebrele.
Si nu l-a schimbat in cenusa
fulgerul care i-a fost pentr-o clipa
oaspete-n prag.
Mereu isi da siesi cuvantul
si pasul sau era legamant.
Ingaduie Prietena, sa-ti amintesc ca Poetul
muri numai mult mai tarziu.
Mult mai tarziu, ucis
de-un ghimpe muiat in azur
ca de-un spine cu foc de albina.
Muri poetul ucis sub soare de-un trandafir,
de-un ghimpe muiat
in simplu albastru, in simpla lumina.
De-atunci, in frunzare-aplecate
privighetoarele toate-amutira
uimite de cele-ntamplate.
Privighetorile ceasului, din rarele noastre gradini,
amutira-n lumina ce-apare-n zadar
si fara de semne, de-atunci.
Si nu stiu nimic pe pamant
ce-ar putea sa le-ndemne
sa cante iar.
";
echo "--=--
";
echo "POETUL
";
echo "Lucian Blaga e mut ca o lebada.
In patria sa
zapada fapturii tine loc de cuvant.
Sufletul lui e in cautare
in muta, seculara cautare
de totdeauna,
si pana la cele din urma hotare.
El cauta apa din care bea curcubeul.
El cauta apa,
din care curcubeul
isi bea frumusetea si nefiinta.
";
echo "--=--
";
echo "»";
echo "";
echo "Meniu Prim";
echo "
";
echo "
";
//echo "".date("D d M y-H:i:s")."
";
echo "Mihai Eminescu
";
echo "--=--
";
echo "Titu Maiorescu
Eminescu si poeziile lui
*******************
Tânara generatie româna se afla astazi sub influenta operei poetice a lui Eminescu.
Se cuvine dar sa ne dam seama de partea caracteristica a acestei opere si sa încercam totdeodata a fixa individualitatea omului care a personificat în sine cu atâta stralucire ultima faza a poeziei române din zilele noastre.
Pe la mijlocul secolului în care traim, predomnea în limba si literatura româna o tendenta semierudita de latinizare, pornita din o legitima revendicare nationala, dar care aducea cu sine pericolul unei înstrainari între popor si clasele lui culte. De la 1860 încoace dateaza îndreptatea: ea începe cu Vasile Alecsandri, care stie sa destepte gustul pentru poezia populara, se continua si se îndeplineste prin cercetarea si întelegerea conditiilor sub care se dezvolta limba si scrierea unui popor.
Fiind astfel câstigata o temelie fireasca, cea dintâi treapta de înaltare a literaturei nationale, în legatura strânsa cu toata aspirarea generatiei noastre spre cultura occidentala, trebuia neaparat sa raspunda la doua cerinte: sa arete întâi în cuprinsul ei o parte din cugetarile si simtirile care agita deopotriva toata inteligenta europeana în arta, în stiinta, în filozofie; sa aiba, al doilea, în forma ei o limba adaptata fara sila la exprimarea credincioasa a acestei amplificari.
Amândoua conditiile le realizeaza poezia lui Eminescu în limitele în care le poate realiza o poezie lirica; de aceea Eminescu face epoca în miscarea noastra literara.
I
Care a fost personalitatea poetului?
Viata lui externa e simpla de povestit, si nu credem ca în tot decursul ei sa fi avut vreo întâmplare dinafara o înrâurire mai însemnata asupra lui. Ce a fost si ce a devenit Eminescu este rezultatul geniului sau înnascut, care era prea puternic în a sa proprie fiinta încât sa-l fi abatut vreun contact cu lumea de la drumul sau firesc. Ar fi fost crescut Eminescu în România sau în Franta, si nu în Austria si în Germania; ar fi mostenit sau ar fi agonisit el mai multa sau mai putina avere; ar fi fost asezat în ierarhia statului la o pozitie mai înalta; ar fi întâlnit în viata lui sentimentala orce alte figuri omenesti - Eminescu ramânea acelas, soarta lui nu s-ar fi schimbat.
Nascut la 15 ianuarie 1850 în Botosani, primind prima învatatura în gimnaziul din Cernauti, parasind la 1864 scoala pentru a se lua dupa trupa de teatru a d-nei Fanni Tardini prin România si prin Transilvania, parasind si aceasta trupa pentru a se arunca cu cea mai mare încordare în studii felurite la Viena, sustinut acolo si la Berlin în parte prin contributiile unor amici literari, numit între 1874 si 1876 revizor scolar si bibliotecar la Iasi, destituit si dat în judecata de guvernul liberal, însarcinat apoi cu redactia ziarului Timpul, încalzit din vreme, dar mai intermitent, de farmecul unor femei, de la care au ramas în poeziile lui câteva urme de par balai, de ochi întunecati, de mâni reci, de un nu stiu ce si nu stiu cum, lovit în iunie 1883 de izbucnirea nebuniei, al carei germen era din nastere, îndreptat întrucâtva la începutul anului 1884, dar degenerat în forma lui etica si intelectuala, apucat din nou de nemiloasa fatalitate ereditara, Eminescu moare la 15 iunie 1889 într-un institut de alienati.
La o privire superficiala, fuga lui Eminescu de la gimnaziu dupa o trupa de actori, darea lui în judecata, activitatea lui ca redactor de ziar, care adica nu s-ar putea explica decât prin necesitati materiale, lipsa de orice distinctii conventionale, de premieri academice, de decoratii s.c.l., toate aceste puse în legatura mai ales cu izbucnirea alienatiei mentale par a da vietei sale o coloare romantica, si unele reviste si ziare care l-au ignorat câta vreme era în toata vigoarea lui au gasit aci prilejul de a-si arata sentimentalitatea si de a acuza societatea româna, care ar fi lasat un asemenea om nebagat în seama si într-o mizerie din cauza careia ar fi înnebunit.
Noi credem ca aceste apretieri sunt gresite.
Ceea ce caracterizeaza mai întâi de toate personalitatea lui Eminescu este o asa de covârsitoare inteligenta, ajutata de o memorie careia nimic din cele ce-si întiparise vreodata nu-i mai scapa (nici chiar în epoca alienatiei declarate), încât lumea în care traia el dupa firea lui si fara nici o sila era aproape exclusiv lumea ideilor generale ce si le însusise si le avea pururea la îndemâna. În aceeas proportie tot ce era caz individual, întâmplare externa, conventie sociala, avere sau neavere, rang sau nivelare obsteasca si chiar soarta externa a persoanei sale ca persoana îi erau indiferente. A vorbi de mizeria materiala a lui Eminescu însemneaza a întrebuinta o expresie nepotrivita cu individualitatea lui si pe care el cel dintâi ar fi respins-o. Cât i-a trebuit lui Eminescu ca sa traiasca în acceptiunea materiala a cuvântului, a avut el totdeauna. Grijile existentei nu l-au cuprins niciodata în vremea puterii lui intelectuale; când nu câstiga singur, îl sustinea tatal sau si-l ajutau amicii. Iar recunoasterile publice le-a despretuit totdeauna.
Vreun premiu academic pentru poeziile lui Eminescu, de a carui lipsa se plânge o revista germana din Bucuresti? Dar Eminescu ar fi întâmpinat o asemenea propunere cu un râs homeric sau, dupa dispozitia momentului, cu acel surâs de indulgenta miloasa ce-l avea pentru nimicurile lumesti. Regina României, admiratoare a poeziilor lui, a dorit sa-l vada, si Eminescu a avut mai multe convorbiri literare cu Carmen Sylva. L-am vazut si eu la curte, si l-am vazut pastrând si aici simplicitatea încântatoare ce o avea în toate raporturile sale omenesti. Dar când a fost vorba sa i se confere o distinctie onorifica, un bene-merenti sau nu stiu ce alta decoratie, el s-a împotrivit cu energie. Rege el însus al cugetarii omenesti, care alt rege ar fi putut sa-l distinga? Si aceasta nu din vreo vanitate a lui, de care era cu desavârsire lipsit, nu din sumetia unei inteligente exceptionale, de care numai el singur nu era stiutor, ci din naivitatea unui geniu cuprins de lumea ideala, pentru care orce coborâre din lumea conventionala era o suparare si o nepotrivire fireasca.
Cine-si da seama de o asemenea figura întelege îndata ca nu-l puteai prinde pe Eminescu cu interesele care ademenesc pe cei mai multi oameni. Luxul starii materiale, ambitia, iubirea de glorie nu au fost în nici un grad obiectul preocuparilor sale. Sa fi avut ca redactor al Timpului mai mult decât a avut, sa fi avut mai putin, pentru micile lui trebuinte materiale tot atât era. Numai dupa izbucnirea nebuniei, în intervalele lucide, în care se aratau însa felurite forme de degenerare etica, obisnuite la asemenea stari, devenise lacom de bani.
Prin urmare, legenda ca mizeria ar fi adus pe Eminescu la nebunie trebuie sa aiba soarta multor alte legende: sa dispara înaintea realitatii.
Si nici munca speciala a unui redactor de ziar nu credem ca trebuie privita la Eminescu ca o sfortare impusa de nevoie unui spirit recalcitrant. Eminescu era omul cel mai silitor, vesnic cetind, meditând, scriind. Lipsit de orice interes egoist, el se interesa cu atât mai mult la toate manifestarile vietii intelectuale, fie scrierile vreunui prieten, fie studierea miscarii filozofice în Europa, fie izvoarele istorice, despre care avea cunostinta cea mai amanuntita, fie luptele politice din tara. A se ocupa cu vreuna din aceste chestii, a cugeta si a scrie asupra lor era lucrul mai potrivit cu felul spiritului sau. Si energia cu care a redactat Timpul, înaltimea de vederi ce apare în toate articolele lui, puterea neuitata cu care în contra frazei despre nationalismul liberal al partidului de la guvern a opus importanta elementului autohton sunt o dovada pentru aceasta.
Cu o asa natura, Eminescu gasea un element firesc pentru activitatea lui în toate situatiile în care a fost pus. La biblioteca, pentru a-si spori comoara deja imensa a memoriei sale; ca revizor scolar, pentru a starui cu limpezimea spiritului sau asupra noilor metode de învatamânt; în cercul de amici literari, pentru a se bucura fara invidie sau a râde fara rautate de scrierile cetite; la redactia Timpului, pentru a biciui frazeologia neadevarata si a formula sinteza unei directii istorice nationale - în toate aceste ocupari si sfere Eminescu se afla fara sila în elementul sau.
Daca a înnebunit Eminescu, cauza este exclusiv interna, este înnascuta, este ereditara. Cei ce cunosc datele din familia lui stiu ca la doi frati ai sai, morti sinucisi, a izbucnit nebunia înainte de a sa si ca aceasta nevropatie se poate urmari în linie ascendenta.
De altminteri, si în vremea în care spiritul lui era în vigoare, felul traiului sau facuse pe amici sa se teama de rezultatul final. Viata lui era neregulata: adesea se hranea numai cu narcotice si excitante: abuz de tutun si de cafea, nopti petrecute în citire si scriere, zile întregi petrecute fara mâncare, si apoi deodata, la vreme neobisnuita, dupa miezul noptii, mâncari si bauturi fara alegere si fara masura; asa era viata lui Eminescu. Nu aceasta viata i-a cauzat nebunia, ci germenele de nebunie înnascut a cauzat aceasta viata. Ceea ce o dovedeste este ca toate încercarile, adeseori si cu staruinta repetate de unii prieteni ai sai, între altii si de mine, nu au fost în stare sa-l aduca la un trai mai regulat.
Si nici de nefericiri cari ar fi influentat sanatatea intelectuala sau fizica a lui Eminescu nu credem ca se poate vorbi. Daca ne-ar întreba cineva: a fost fericit Eminescu? Am raspunde: cine e fericit? Dar daca ne-ar întreba: a fost nefericit Eminescu? Am raspunde cu toata convingerea: nu! Ce e drept, el era un adept convins al lui Schopenhauer, era, prin urmare, pesimist. Dar acest pesimism nu era redus la plângerea marginita a unui egoist nemultumit cu soarta sa particulara, ci era eterizat sub forma mai senina a melancoliei pentru soarta omenirii îndeobste; si chiar acolo unde din poezia lui strabate indignarea în contra epigonilor si a demagogilor înselatori avem a face cu un simtimânt estetic, iar nu cu o amaraciune personala. Eminescu, din punct de vedere al egoismului celui mai nepasator om ce si-l poate închipui cineva, precum nu putea fi atins de un simtimânt prea intensiv al fericirii, nu putea fi nici expus la o prea mare nefericire. Seninatatea abstracta, iaca nota lui caracteristica în melancolie, ca si în veselie. Si, lucru interesant de observat, chiar forma nebuniei lui era o veselie exultanta.
Când venea în mijlocul nostru cu naivitatea sa ca de copil, care îi câstigase de mult inima tuturor, si ne aducea ultima poezie ce o facuse, o refacuse, o rafinase, cautând mereu o forma mai perfecta, o cetea parca ar fi fost o lucrare straina de el. Niciodata nu s-ar fi gândit macar sa o publice; publicarea îi era indiferenta, unul sau altul din noi trebuia sa-i ia manuscrisul din mâna si sa-l dea la Convorbiri literare.
Si daca pentru poeziile lui, în care si-a întrupat sub o forma asa de minunata cugetarile si simtirile, se multumea cu emotiunea estetica a unui mic cerc de amici, fara a se gândi la nici o satisfactie de amor propriu: daca el se considera oarecum ca organul accidental prin care însas poezia se manifesta, asa încât ar fi primit cu aceeas multumire sa se fi manifestat prin altul, ne este permis a conchide nu numai ca era nepasator pentru întâmplarile vietei externe, dar si chiar ca în relatiile lui pasionale era de un caracter cu totul neobisnuit. Cuvintele de amor fericit si nefericit nu se pot aplica lui Eminescu în acceptiunea de toate zilele. Nici o individualitate femeiasca nu-l putea captiva si tinea cu desavârsire în marginirea ei. Ca si Leopardi în Aspasia, el nu vedea în femeia iubita decât copia imperfecta a unui prototip nerealizabil. Îl iubea întâmplatoarea copie sau îl parasea, tot copie ramânea, si el, cu melancolie impersonala, îsi cauta refugiul într-o lume mai potrivita cu el, în lumea cugetarii si a poeziei. De aci Luceafarul cu versurile de la sfârsit:
Ce-ti pasa tie, chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul?
Traind în cercul vostru strimt,
Norocul va petrece;
Ci eu în lumea mea ma simt
Nemuritor si rece.
II
Întelegând astfel personalitatea lui Eminescu, întelegem totdeodata una din partile esentiale ale operei sale literare: bogatia de idei, care înalta toata simtirea lui (caci nu ideea rece, ci ideea emotionala face pe poet), si vom vedea în chiar patrunderea acestei bogatii intelectuale pâna în miezul cugetarilor poetului puterea miscatoare care l-a silit sa creeze pentru un asemenea cuprins ideal si forma exprimarii lui si sa îndeplineasca astfel amândoua cerintele unei noi epoci literare.
Eminescu este un om al timpului modern, cultura lui individuala sta la nivelul culturei europene de astazi. Cu neobosita lui staruinta de a ceti, de a studia, de a cunoaste, el îsi înzestra fara preget memoria cu operile însemnate din literatura antica si moderna. Cunoscator al filozofiei, în special a lui Platon, Kant si Schopenhauer, si nu mai putin al credintelor religioase, mai ales al celei crestine si buddaiste, admirator al Vedelor, pasionat pentru operele poetice din toate timpurile, posedând stiinta celor publicate pâna astazi din istoria si limba româna, el afla în comoara ideilor astfel culese materialul concret de unde sa-si formeze înalta abstractiune care în poeziile lui ne deschide asa de des orizontul fara margini al gândirii omenesti. Caci cum sa ajungi la o privire generala daca nu ai în cunostintele tale treptele succesive care sa te ridice pana la ea? Tocmai ele dau lui Eminescu cuprinsul precis în acele versuri caracteristice în care se întrupeaza profunda lui emotiune asupra începuturilor lumii, asupra vietei omului, asupra soartei poporului român.
Poetul e din nastere, fara îndoiala. Dar ceea ce e din nastere la adevaratul poet nu e dispozitia pentru forma goala a ritmului si a rimei, ci nemarginita iubire a tot ce este cugetare si simtire omeneasca, pentru ca din perceperea lor acumulata sa se desprinda ideea emotionala spre a se înfatisa în forma frumosului.
Acel cuprins ideal al culturii omenesti nu era la Eminescu un simplu material de eruditie straina, ci era primit si asimilat în chiar individualitatea lui intelectuala. Deprins astfel cu cercetarea adevarului, sincer mai întâi de toate, poeziile lui sunt subiectiv adevarate nu numai atunci când exprima o intuitie a naturei sub forma descriptiva, o simtire de amor uneori vesela, adeseori melancolica, ci si atunci când trec peste marginea lirismului individual si îmbratiseaza si reprezinta un simtimânt national sau umanitar.
De aici se explica în mare parte adânca impresie ce a produs-o opera lui asupra tutulor. Si ei au simtit în felul lor ceea ce a simtit Eminescu, în emotiunea lui îsi regasesc emotiunea lor; numai ca el îi rezuma pe toti si are mai ales darul de a deschide miscarii sufletesti cea mai clara expresie, asa încât glasul lui, desteptând rasunetul în inima lor, le da totdeodata cuvântul ce singuri nu l-ar fi gasit. Aceasta scapare a suferintei mute prin farmecul exprimarii este binefacerea ce o revarsa poetul de geniu asupra oamenilor ce-l asculta, poezia lui devine o parte integranta a sufletului lor, si el traieste de acum înainte în viata poporului sau.
Dar cuprinsul poeziilor lui Eminescu nu ar fi avut atâta putere de a lucra asupra altora daca nu ar fi aflat forma frumoasa sub care sa se prezinte. Si fiindca tocmai aceasta forma este partea cea mai sugestiva în opera lui, sa ne fie permis a termina studiul de fata prin repedea analizare a elementelor ei distinctive.
O rezerva trebuie facuta din capul locului, si este cu atât mai importanta cu cât multi din imitatorii lui Eminescu nu par a o fi facut. Volumul în care sunt adunate poeziile sale nu este publicat de el însusi, din cauza împrejurarilor cunoscute si atinse în prefata noastra la editia I de la 1883. Daca, în starea în care se afla Eminescu atunci, am putut lua asupra-mi datoria de a publica culegerea poeziilor lui, nu aveam dreptul nici de a le modifica, nici de a lasa pe unele la o parte. Prin urmare, asa cum se prezinta si astazi unicul volum, el cuprinde toate poeziile si cele de la început, pe care însa autorul declarase de mult ca voia sa le îndrepteze si în parte sa le suprime. Nici cele 8 poezii citate în prefata la editia I, nici Calin, nici Epigonii, nici Strigoii nu sunt Eminescu în toata puterea lui. Contururile tremurânde ale descrierilor fara destula precizie intuitiva, lipsa de claritate a gândirii, greseli în accentul ritmic si în rime sunt defecte al caror cel mai aprig critic era chiar Eminescu. Daca totus si aceste poezii au meritat si vor merita sa figureze în opera lui literara, este fiindca în fiecare din ele apare deodata din mijlocul imperfectiilor o frumusete de limba si o înaltare de cuget care prevesteau de la început ce avea sa devie poetul ajuns la culmea lui.
Rezerva dar ce un simtimânt de dreptate elementara ne impune sa o facem este ca în cercetarea urmatoare nu vom avea în vedere decât poeziile, din norocire cele mai numeroase, pe care le-a scris Eminescu în epoca deplinei sale dezvoltari. Acestea însa reclama toata luarea-aminte a criticei literare în privinta formei lor, si cu deosebire a înrudirii cu poezia populara, din care s-au hranit mai întâi si deasupra careia s-au ridicat pas cu pas pana la exprimarea celor mai înalte conceptiuni.
Conditia fundamentala a acestei ridicari a formei poetice era o mânuire perfecta a limbei materne, pentru ca ea sa fie pregatita pentru o conceptiune mai întinsa si sa poata crea din propria ei fire vestmântul noilor cugetari. Aceasta este
lupta dreapta
ce o încearca Eminescu, pentru
a turna în forma noua limba veche si-nteleapta.
Pentru el limba româna e
ca un fagure de miere,
dulce si stravezie, dar nu razletita în lipsa de contururi, ci prinsa în celula regulata a fagurelui.
Poeziile lui încep în aceasta privinta alipindu-se de-a dreptul de forma populara, dar îi dau o noua însufletire si o fac primitoare de un cuprins mai înalt. [...]
Din poezia populara si-a însusit Eminescu armonia, uneori onomatopeica, a versurilor sale:
Peste vârf de ramurele
Trec în stoluri rândunele,
Ducând gândurile mele
Si norocul meu cu ele.
Si se duc pe rând, pe rând,
Zarea lumii-ntunecând,
Si se duc ca clipele
Scuturând aripele.
*
Si blânde, triste glasuri din vuiet se desfac...
Ca molcoma cadenta a undelor pe lac.
*
Luna tu, stapâna marii, pe a lumei bolta luneci
Si gândirilor dând viata suferintele întuneci...
Peste câte mii de valuri stapânirea ta strabate,
Când plutesti pe miscatoarea marilor singuratate.
*
De ce dorm îngramadite între galbenele file
Iambii suitori, troheii, saltaretele dactile?
*
Pe când oastea se aseaza, iata soarele apune,
Voind crestetele-nalte ale tarii sa-ncunune
Cu un nimb de biruinta: fulger lung încremenit
Margineste muntii negri în întregul asfintit,
Pan'ce izvorasc din veacuri stele una câte una,
Si din neguri, dintre codri, tremurând s-arata luna.
Nu au existat, nu vor exista în poezia româna versuri mai frumoase decât acestea.
Tot din poezia populara si din citirea cronicarilor, din patrunderea intima a vechei limbi române au putut iesi versurile în care vorbesc solul si Mircea-voda în Satira III:
- Ce vrei tu?
- Noi, buna pace, Si de n-o fi cu banat,
Domnul nostru-ar vrea sa vaza pe maritul împarat.[...]
- Orce gând ai, împarate, si orcum vei fi sosit,
Cât suntem înca pe pace, eu îti zic: bine-ai venit!
Despre partea închinarii, însa, Doamne, sa ne ierti.
Dar acu vei vrea cu oaste si razboi ca sa ne certi,
Or vei vrea sa faci întoarsa de pe-acuma a ta cale
Sa ne dai un semn si noua de mila mariei-tale -
De-o fi una, de-o fi alta: ce e scris si pentru noi,
Bucurosi le-om duce toate, de e pace, de-i razboi.
Dupa vremuri multi venira, începând cu acel oaspe
Ce din vechi se pomeneste, cu Dariu al lui Istaspe,
Multi durara, dupa vremuri, peste Dunare vrun pod,
De-au trecut cu spaima lumii si multime de norod;
Împarati pe care lumea nu putea sa-i mai încapa
Au venit si-n tara noastra de-au cerut pamânt si apa;
Si nu voi ca sa ma laud, nici ca voi sa te-nspaimânt;
Cum venira, se facura toti o apa s-un pamânt.
Dar primind astfel din limba populara elementul firesc si armonios, Eminescu înalta rimele poeziei române peste acea forma obisnuita si adeseori neîngrijita, care a dat atâtor poezii ale noastre de pân-acum un aer aproape trivial.
Primul pas al lui pe aceasta cale e de a lua unele cuvinte din cele mai familiare si prozaice si de a le ridica la splendoarea unei rime surprinzatoare:
Iar te-ai cufundat în stele
Si în nori si-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita încalte,
Sufletul vietii mele.
*
O! vino iar în al meu brat,
Sa te privesc iar cu nesat,
Sa razim dulce capul meu
De sânul tau, de sânul tau!
*
Ti-aduci aminte cum pe-atunci,
Când ne plimbam prin vai si lunci,
Te ridicam de subsuori
De-atâtea ori, de-atâtea ori?
*
O, eroi! care-n trecutul de mariri va adumbriseti,
Ati ajuns acum la moda de va scot din letopiseti.
Al doilea pas este introducerea, cu totul particulara poeziei lui Eminescu, a unor rime noua, formate din împreunarea cu un cuvânt prescurtat, dupa felul caracteristic al limbii românesti, sau din doua cuvinte.
Pe-atunci erai tu singur, încât ma-ntreb în sine-mi
Au cine-i zeul carui plecam a noastre inemi?
*
Si daca stele bat în lac
Adâncu-i luminându-l,
E ca durerea mea s-o-mpac
Înseninându-mi gândul.
*
Sus inimile voastre! Cîntare aduceti-i,
El este moartea mortii si învierea vietii.
Sa cer a tale daruri, genunchi si frunte nu plec,
Spre ura si blestemuri as vrea sa te înduplec.
*
Traiul lumii, draga tata,
Cine vor, aceia lese-l,
Dara sufletul mi-e vesel.
*
Oare ochii ei o mint,
Sau aievea-i, adevaru-i...
Flori de tei el are-n paru-i.
*
Când luna trece prin stejari,
Urmând mereu în cale-si,
Când ochii tai tot înca mari
Se uita dulci si galesi?
*
Fericeasca-l scriitorii, toata lumea recunoasca-l -
Ce-o sa aiba din acestea pentru ei batrânul dascal?
*
Icoana stelei ce a murit
Încet pe cer se suie;
Era, pe când nu s-a zarit,
Azi o vedem, si nu e.
Însa unde inovatia lui Eminescu în privinta rimei se arata în modul cel mai neasteptat este în numele proprii luate din diferite sfere de cultura si introduse în modul cel mai firesc în versurile sale. Se stie ce riscata este întrebuintarea numelor proprii în poezia lirica, si într-o veche cercetare literara a noastra am citat câteva exemple înspaimântatoare. Eminescu însa a stiut sa se foloseasca de ele cu maiestrie, si tocmai aceste rime sunt dintre cele mai frumoase si mai bine primite ale lui:
*
Ca sa vad-un chip, se uita
Cum alearga apa-n cercuri,
Caci vrajit de mult e lacul
De-un cuvânt al sfintei Miercuri.
*
Ca sa iasa chipu-n fata,
Trandafiri arunca tineri,
Caci vrajiti sunt trandafirii
De-un cuvânt al sfintei Vineri.
*
Ce? sa-ngâni pe coarda dulce, ca de voie te-ai adaos
La cel cor ce-n opereta e condus de Menelaos?
*
Când vezi piatra ce nu simte nici durerea si nici mila,
De ai inima si minte, feri în laturi: e Dalila!
*
Cu murmurile lor blânde un izvor de horum-harum
Câstigând cu clipoceala nervum rerum gerendarum,
Cu evlavie adânca ne-nvatau al mintii scripet,
Leganând când o planeta, când vreun rege din Egipet.
*
Dupa vremuri multi venira, începând cu acel oaspe
Ce din vechi se pomeneste, cu Dariu al lui Istaspe.
*
În izvoadele batrâne pe eroi mai pot sa caut,
Au cu lira visatoare sau cu sunete de flaut
Pot sa-ntâmpin patriotii ce-au venit de-atunci încolo?
Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo!
Asa ca-nchipuindu-ti lacrimoasele ei gene,
Ti-ar parea mai mândra decât Venus Anadyomene.
*
Ramâneti în umbra sfînta, Basarabi si voi Musatini,
Descalicatori de tara, datatori de legi si datini.
*
Patimas si îndaratnic s-o iubesti ca pe-un copil,
Când ea-i rece si cu toane ca si luna lui april?
Înclestând a tale brate mintea sa ti-o pierzi,
De la crestet la picioare s-o admiri si s-o dezmierzi
Ca pe-o marmora de Paros sau o pânza de Coreggio,
Când ea-i rece si cocheta? Esti ridicul, întelege-o!
*
Cu durerile iubirii
Voind sufletu-mi sa-l vindic,
L-am chemat în somn pe Kama -
Kamadeva, zeul indic.
Dupa o asa încordare, dupa o asa lupta dreapta pentru a turna limba veche în forma noua, nu ne vom mira ca a putut ajunge Eminescu, pe de o parte, la aplicarea sigura a unor forme rafinate în Oda în metru antic, în Glossa si în admirabilele Sonete, pe de alta, la cea mai limpede expresie a unor cugetari de adânca filozofie, pentru care nu se gasea pana atunci nici o pregatire în literatura noastra. Caci palidele imitari ale monoloagelor din Faust si din Hamlet, sau ale reflectiilor mediocrului Aimé-Martin, din care se gasesc urme în încercarile literare dupa 48, nu pot intra aci în comparatie.
Înca în primele poezii ale lui Eminescu, cum e Mortua est, Melancolie, de altminteri asa de imperfecte, se întâlnesc strofe ca acestea:
S-apoi cine stie de este mai bine
A fi sau a nu fi? Dar stie orcine
Ca ceea ce nu e, nu simte dureri -
Si multe dureri-s, putine placeri.
A fi? Nebunie si trista si goala:
Urechea te minte si ochiul te-nsala:
Ce-un secol ne zice, ceilalti o deszic -
Decât un vis sarbad, mai bine nimic.
*
Credinta zugraveste icoanele-n biserici -
Si-n sufletu-mi pusese povestile-i feerici,
Dar de-ale vietii valuri, de al furtunei pas
Abia conture triste si umbre-au mai ramas.
Dar deplina stapânire a formei clare pentru cuprinsul unei asemenea idei o arata Eminescu în poeziile din epoca sa cea adevarata:
Sa cer un semn, iubito, spre-a nu te mai uita?
Te-as cere doar pe tine, dar nu mai esti a ta,
Nu floarea vestejita din parul tau balai,
Caci ultima mea ruga-i uitarii sa ma dai
La ce simtirea cruda a stinsului noroc
Sa nu se sting-asemeni, ci-n veci sa stea pe loc?
Tot alte unde-i suna aceluiasi pârau;
La ce statornicia parerilor de rau,
Când prin aceasta lume sa trecem ne e scris
Ca visul unei umbre si umbra unui vis?
*
Cu mâine zilele-ti adaugi,
Cu ieri viata ta o scazi,
Si ai cu toate astea-n fata
De-a pururi ziua cea de azi.
Când unul trece, altul vine
În asta lume a-l urma,
Precum când soarele apune,
El si rasare undeva.
Se pare cum ca alte valuri
Cobor mereu pe-acelasi vad,
Se pare cum ca-i alta toamna,
Ci-n veci aceleasi frunze cad.
Vremea trece, vremea vine,
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate.
Nu spera si nu ai teama:
Ce e val, ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama,
Tu ramâi la toate rece.
*
La-nceput, pe când fiinta nu era, nici nefiinta,
Pe când totul era lipsa de viata si vointa,
Când nu s-ascundea nimica, desi tot era ascuns,
Când patruns de sine însusi odihnea cel nepatruns;
Fu prapastie? Genuna? Fu noian întins de apa?
N-a fost lume priceputa si nici minte s-o priceapa,
Caci era un întuneric ca o mare far-o raza,
Dar nici de vazut nu fuse si nici ochi care s-o vaza,
Umbra celor nefacute nu-ncepuse a se desface,
Si în sine împacata stapânea eterna pace.
Dar deodat-un punct se misca... cel întâi si singur! Iata-l
Cum din haos face muma, iara el devine tatal!
Punctu-acela de miscare, mult mai slab ca boala spumii,
E stapânul fara margini peste marginile lumii,
De-atunci negura eterna se desface în fasii,
De atunci rasare lumea, luna, soare si stihii,
De atunci si pana astazi colonii de lumi pierdute
Vin din sure vai de haos pe carari necunoscute
Si, în roiuri luminoase izvorând din infinit,
Sunt atrase în viata de un dor nemarginit.
Iar în lumea asta mare noi, copii ai lumii mici,
Facem pe pamântul nostru musuroaie de furnici:
Microscopice popoare, regi, osteni si învatati.
Ne succedem generatii si ne credem minunati.
Musti de-o zi pe-o lume mica de se masura cu cotul;
În acea nemarginire ne-nvelim, uitând cu totul
Cum ca lumea asta-ntreaga e o clipa suspendata,
Ca-ndaratu-i si nainte-i întuneric se arata.
Precum pulbere se joaca imperiul unei raza,
Mii de fire viorie ce cu raza înceteaza,
Astfel într-a vesniciei noapte pururea adânca
Avem clipa, avem raza, care tot mai tine înca,
Cum s-o stinge, totul piere ca o umbra-n întuneric;
Caci e vis al nefiintei universul cel himeric.
Acesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui. Pe cât se poate omeneste prevedea, literatura poetica româna va începe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului lui, si forma limbei nationale, care si-a gasit în poetul Eminescu cea mai frumoasa înfaptuire pana astazi, va fi punctul de plecare pentru toata dezvoltarea viitoare a vestmântului cugetarii românesti.
NOTA ASUPRA ZILEI SI LOCULUI NASTERII LUI EMINESCU
Într-un registru (pastrat de d. Iacob Negruzzi), în care membrii societatii literare Junimea si-au însemnat data si locul nasterii lor, sta scris pe pagina a doua de propria mâna a lui Eminescu în dreptul numelui sau: 20 decembrie 1849, Botosani, si deasupra este chiar intercalat sfântul Ignat, pe care biserica ortodoxa îl serbeaza în adevar la 20 decembrie.
Însa din corespondenta ce am avut-o în a. 1889 relativ la biografia lui Eminescu, am si o scrisoare de la sora mai mare a poetului, doamna A. Drogli, din Cernauti, 3 iulie 1889, în care se zice: Biografia fratelui Mihail (publicata în Familia, no.2, anul 1885) este exacta, cu deosebire ca s-au nascut în satul Ipotesti lânga orasul Botosani, departare de 1 1/2 ora, proprietatea tatalui nostru.
S-a ivit astfel îndoiala asupra locului nasterii, dar s-a ivit îndoiala si asupra timpului; în matricula gimnaziului din Cernauti, unde a studiat Eminescu, se vede trecuta ziua nasterii lui ca fiind 14 decembrie 1849.
Toata nedumerirea a încetat astazi în urma cercetarilor d-lui N. D. Giurescu, al caror rezultat l-a publicat printr-o scrisoare în Convorbiri literare de la 1 iunie 1912, de unde extragem urmatoarele:
Dupa o zadarnica excursiune ce am facut în Ipotesti, satul copilariei lui Eminescu, d. G. Cerchez (pe atunci prefectul judetului Botosani) a primit urmatorul raspuns la o scrisoare ce adresase maicei Agapia Gherghel, starita schitului Agafton, unde traieste o matusa a poetului:
1891, martie 29, Agafton
Domnule prefect,
D. poet Eminescu este nascut în Botosani; aceasta este foarte sigur, caci am întrebat pe maica Fevronia Iorascu, care au fost de fata când s-a nascut. Este cunoscut înca ca botezul i s-au cetit de catre preotul Dimitrie, de la Ospenia...
Agapia Gherghel
Am pornit spre biserica Uspenia ce-i mai zice si biserica Domneasca - catedrala din Botosani. Am cautat pe preotul Dimitrie si dupa rascolirea câtorva groase volume prafuite de vreme în care erau trecute numele tuturor botezatilor de Dumnealui preotul iconom Ion Stamati, acuma raposat, începând cu a. 1832 am gasit în urmatoarele rânduri pe cari le dau în exacta transcriere:
Nascut la 15 ghenarie 185, din parintii: Gheorghe Eminovici, proprietar, si sotia sa Ralu, nascuta Vasile Iurascu, care primi botezul în 21 ghenarie; s-a numit Mihail, având nas pe dumnealui stolnicul Vasile Iurascu.
Acest volum se afla în buna pastrare a preotului Dimitrie, de la mai sus pomenita biserica... Ramâne (asadar) cu totul sigur ca Mihail Eminescu s-a nascut în Botosani în ziua de 15 ianuarie 1850.
Credem si noi ca aceasta concluziune a d-lui Giurescu trebuie primita si ca, prin urmare, poetul nostru este nascut la 15 ianuarie 1850 în Botosani.
(1889)
";
echo "--=--
";
echo "»";
echo "";
echo "Meniu Prim";
echo "
";
echo "
";
//echo "".date("D d M y-H:i:s")."
";
echo "Bun venit in biblioteca siteului
";
echo "--=--
";
echo "Morometii-Rezumat
";
echo " Aparitia Morometilor (vol. I 1955) a atras atentia asupra dimensiunii talentului sau si a noutatilor pe care o reprezenta formula sa epica. Romanul a fost intampinat favorabil si nici mai tarziu interesul criticii nu a scazut. S-a pronuntat destul de repede cuvantul capodopera si de aici inainte toate scrierile prozatorului au avut de infruntat comparatia cu acest model. Cand in 1967, dupa o lunga gestatie, apare volumul al II-lea, critica nu mai arata acelasi entuziasm. Se aud glasuri care cearta pe autor pentru ideea de a continua o carte intrata deja in constiinta publicului. Indignarea nu este prin nimic justificata, Morometii II este in unele aspecte mai dens, mai profund decat primul, insa puterea prejudecatii e mare. La acset punct si spiritele criticecare s-au obisnuit cu un stil si o tipologie accepta cu greu aceeasi tipologie vazuta dintr-un unghi diferit si tratata cu alta metoda epica. Cele 2 parti formeaza totusi o unitate, ele se sustin si se lumineaza reciproc, impunand o tipologie necunoscuta pana la Marin Preda in proza romaneasca. Intaiul volum este in intregime concentrat asupra unui singur personaj, intrega desfasurare epica este subordonata lui Ilie Moromete. Cartea este scrisa intr-un stil pe alocuri ironic, personajele au timp sa gandesasca si sa se exprime, gesturile lor sunt libere, existenta in orice caz nu-i terorizeaza. Spatiul este intins, viata nu-i tukburata de intamplari care sa precipite un ritm vechi, calm, de existenta.
Ritmul epic se schimba in volumul al II-lea. Existenta sociala este aici mai concentrata, oamenii apar invadati de intamplari, satul asezat pe tipare arhaice, intra intr-un proces rapid de destramare. Proza care nareaza toate acestea este cu necesitate mai crispata, pagina mai densa, sub puterea faptelor dinafara personajele apar micsorate, gesturile lor nu mai au spontaneitatea din prima faza. Moromete, care ramane si aici un simbol, se retrage de pe podisca in locuri mai obscure, sfera lui de observatie se micsoreaza, bucuria interiara incepe sa fie conditionata de elemente pe care nu le mai poate stapani. Stilul epic se adapteaza acestor schimbari de perspectiva. Naratiunea se complica, numarul focarelor epice creste. sub presiunea numeroaselor paranteze fraza isi pierde din fluenta, devine aspra si demonstrativa. O anumita crispare a propozitiilor, provenita din elaborarea lor indelungata, arata si o instrainare a prozatorului fata de subiectul naratiunii. Din romanul unui destin, Morometii devine romanul unei colectivitati (satul) si a unei civilizatii sanctionate de istorie.
Judecat in ansamblu Morometii e un mare roman prin originalitate, intai, a tipologiei, si profunzimea creatiei. Tipologia este, ca la Slavici si Rebreanu, taraneasca, totusi, cata deosebire! Sufletul rural este acolo rudimentar, obsedat de acumulare in ordine materiala si numai dupa ce acest proces s-a incheiat, el poate sa auda si alte glasuri ce vin din interiorul lui. Marin Preda inlatura imaginea acestui mecanism simplu, previzibil, miscat mai mult de instincte, si face din taranii sai indivizi cu o viata psihica normala, apti prin aceasta de a deveni eroi de proza moderna. Sub influenta probabil si a romanului american (Steinbeck, Faulkner) Preda prezinta niste tarani inteligenti si ironici, complecsi ca stare morala, in masura prin aceasta sa-si reprezinte si sa traiasca in modul lor caracteristic marile drame ale existentei.
Independent de aceste probleme de sociologie a personajelor, Morometii reprezinta si o mare 'descoperire' literara. Eroul central al romanului, Ilie Moromete, nu seamana cu nici unul din personajele prozei anterioare, rurale sau citadine. Originalitatea lui vine din modul in care un spirit inventiv, creator, transforma existenta intr-un spectacol. De pe stanoaga podistei sau de pe prispa casei, Moromete priveste lumea cu un ochi patrunzator, semnificant, in intamplarile cele mai simple el descopera ceva deosebit, o nota inveselitoare, o lumina care pentru ceilalti nu se aprinde. Tatal -noteaza autorul- avea ciudatul dar de a vedea lucrurile care lor le scapau, pe care nu le vedeau.
Ciudatul dar tine pe Moromete si pe prietnii sai la suprafata vietii sociale, straini de patimi degradante, neinrobiti de marele mecanism al istoriei. Acesta continua totusi sa se manifeste, si Morometii este in mare masura romanul istoric care incercuieste viclean individul si-i conditioneaza viata interioara. Ce se vede intai in Morometii este studiul ac. vel., concentrate pe un spatiu restrans de viata. Actiunea se petrece de la inceputul verii pana in toamna in Silistea-Gumesti, sat din campia Dunarii. Reluat si in alte carti (Marele singuratic, Delirul) satul devine un fel de 'imago-mundi', centrul de observatie al lumii, si, prin profunzimea naratiunii, centrul de sprijin al Universului. Satul se concentreaza in Morometii (I) la viata unei familii si, numai prin atingere, la viata unei colectivitati mai largi. Insa, sonda fixata pe un spatiu restrans, intra adanc in strafundurile unei spiritualitati vechi. Din inregistrarea vietii de familie, in fazele ei tipice, iese la iveala un 'cod' al existentei taranesti.
Nimic extraordinar nu se petrece la acest prim nivel in roman. Un taran se intoarce de la camp si, inconjurat de intreaga familie, ia masa asezat pe prag, deasupra tuturor, prim indiciu de autoritate intr-o lume in care tiparele arhaice au supravietuit.
Ilie Moromete stapaneste absolut peste o familie formata di doua randuri de copii invrajbiti intre ei pamantului. Descrierea mesei este inceata si ritualul ei dezvaluie valorile adevarate din sanul familiei. Copiii din prima casatorie (Paraschiv, Nita si Achim) nu se inteleg cu ceilalti si tatal, pentru a pastra unitatea familiei este dur si justitiar. Din primele 20 de pagini luam cunostinta de toate problemele familiei: existenta celor doua loturi de pamant si lupta pentru a le pastra nestirbite, disensiunile dintre fratii vitregi, proiectul de fuga la Bucuresti al lui Paraschiv, Achim si Nila, bigotismul mamei (Catrina), primejdia foncierii si a datoriei la banca, dorinta baiatului cel mic, Niculaie de a merge la scoala si ostilitatea celorlalti copii fata de aceasta idee, etc.
Morometii are trei parti si toate incep cu o prezentare de ansamblu, aici 'masa', in partea a doua 'prispa', in fine 'secerisul'. Indivizii se diferentiaza prin mici detalii de comportament. Nila are o frunte lata si groasa si ori de cate ori acest personaj greoi, ezitant apare in carte, fruntea incordata, marcand chinul unei gandiri incete, nu va lipsi din notatiile prozatorului. Paraschiv are un ras ciudat (parca ar fi parait ceva) si semnul lui de fizionomie distinctiv este satisfactia rea, vulgara, explicata de impletirea buzelor lungi (intinzandu-si cu placere buzele lui impletite).
Insa modificarile vietii interioare in Morometii este marcata mai ales de glasuri. Glasul arata umoarea, caracterul si pozitia individului in ierarhia sociala. Catrina, supusa barbatului, tematoare de copiii vitregi, are un glas indepartat si imbulzit de ganduri. Tatal, atotstiutor, are mai multe glasuri, cand puternic si amenintator, facandu-i pe toti sa tresara de teama, cand un glas schimbat si necunoscut, fals si ironic. Victor Balosu, voiajorul, are un glas spalat, Tugurlan un glas neprietenos si strain, Guica -spioana satului- are un glas inecat de curiozitate si placere. Cuvantul exprima o relatie, glasul marcheaza natura ecestei relatii.
Marin Preda da astfel de indicatii fine de regie si personajele sale isi tradeaza viata interioara prin varietatea fonica. Vatica Botogina ia in gospodarie locul tatalui, plecat la sanatoriu. Copil inca, el isi ia rolul in serios, si cel dintai semn de autoritate este glasul aspru si neinduplecat cu care isi striga sora. Intamplarile prin care trece Ilie Moromete sunt urmate de o subtila dialectica a glasurilor, cu subtirimi si grosimi care traduc metamorfozele psihice.
Tema centrala in Morometii ar fi, din acest punct de vedere, libertatea morala in lupta cu fatalitatile istorice. Ea este anuntata de prozator intr-o forma liniara, programatica, In campia Dunarii, cu cativa ani inaintea celui de-al doilea razboi mondial, se pare ca timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare; viata se scurgea aici fara conflicte mari. Ceea ce urmeaza in roman contrazice aceasta imagine. Timpul este viclean, rabdarea nu este decat o forma de acumulare pentru o noua criza. La sfarsit, cand drama este narata si, prin ea, imaginea vietii linistite este spulberata, prozatorul revine asupra notatiei de la inceput: Timpul nu mai avea rabdare. Este una dintre multele 'imagini ale simetriei' in literatura lui Marin Preda. Aceasta vrea sa dea o idee despre rotatia procesuala a vietii dupa o lege statornica si misterioasa care actioneaza si in natura.
Imaginea lui Ilie Moromete stand pe stanoaga podistei si fumand nepasator (din mana lui fumul tigarii se ridica drept in sus, fara graba si fara scop) vine sa intareasca idee timpului incremenit si prietenos. Omul linistit si ironic, sta totusi pe un vulcan, in familia peste care pastoreste cu autoritate absoluta se pregateste un complot. Copiii cei mari sunt lacomi de castig si cearta pe tatal lor ca isi pierde timpul stand de vorba cu prietenii sai in loc sa mearga la munte sa speculeze graul. Lui Ilie nu-i place negustoria iar banii ii pricinuiesc o furie neputincioasa. Dispretul lui fata de Balosu vine de aici. Pamantul este facut sa dea produse, iar produsele sa hraneasca membrii familiei si sa acoperecheltuielile casei, atat. Paraschiv, Nila si Achim au o pofta nemasurata de castig si prima lor forma de razvratire fata de autoritatea tatalui este nemultumirea fata de imobilitatea lui sociala. Ei murmura si-l vorbesc de rau in sat ca a dat porumbul ieftin, si ca, in genere, el nu face nimic", "sta toata ziua. A face ceva este a face bani. Tinerii Moromete au simtul acumularii burgheze, iar modelul lor e Tudor Balosu, semnul noilor relatii capitaliste in economia satului. Moromete are o conceptie patriarhala si, voind sa-si lecuiasca fii de boala castigului, ii lasa sa se duca de mai multe ori la munte. Insuccesul nu-i dezarmeaza, si stimulati de Guica, sora rea a tatalui, ei planuiesc sa fuga cu oile si caii la Bucuresti. Presat de fonciire si de banca, Moromete accepta sa-l lase pe Achim sa plece cu oile la Bucuresti pentru a castiga bani, insa banii nu vin si dupa oarecare vreme, taranul afla ca baietii lui vor sa-l jefuiasca si sa-l paraseasca.
E momentul in care incepe declinul personal. Spargerea familiei duce la prabusirea lui morala si semnalul acestui proces este, ca si inainte, glasul:
-Baietii mei! exclama Moromete cu un glas de parca n-ar fi stiut ca avea baieti.
Schimbarea glasului anunta o modificare interioara profunda. Lumina pe care Moromete o descoperea in intamplarile si faptele vietii se stinge, linistea il paraseste, si fara liniste existenta nu mai este o incantare ci o povara. Incercarile celorlalti de a-l atrage in discutiile politice raman fara rezultat. De pe stanoaga podistei -locul vechi de observatie- Moromete vede un drum trist si niste tarani prapaditi care traiesc fara sa stie ca bucuria lor este inselatoare. Cand cineva ii da buna-ziua el nu raspunde.
Momentul culminant al acestei crize se desfasoara la hotarul lotului de pamant. Drama nu este de ordin economic, ci moral. Durerea lui Moromete, vine intai, dintr-un simt inalt al paternitatii ranite. Nu faptul de as-i pierde o parte din lot il intuneca, ci ideea de as-i pierde fii si linistea care-l face sa priveasca existenta ca un spectacol superior. Gandul prabusirii unei ordini durabile este primit cu o tristete rece. Instrainarea de starea de inocenta in care traise ii pare mai rea decat moartea.
Scena confruntarii finale este magistral construita. Stapanirea de sine este arma lui Moromete. Pana in ultima clipa el spera sa-si poata recapata fii porniti pe o cale gresita. Cand acestia, pierzandu-si rabdarea, se revolta pe fata impotriva tatalui, sparg lada si batjocoresc casa in care crescusera, batranul taran vorbeste cu glas bland si sfios, isi cearta nevasta, cere un foc baiatului cel mic, loveste obrazul fetei care vocifereaza si se roaga linistit si senin de fiii care nu vor sa-l mai asculte. Dupa aceasta pregatire inceata, izbucnirea este teribila: Moromete ridica parul si loveste fara crutare, glasul lui devenind un urlet:
-Ne-no-ro-ci-tu-le! Paraschive! Nenorocitule ce esti!
Corectiunea si discursul nu au nici un efect. Paraschiv si Nila sparg lada de zestre a fetelor, iau bani si covoarele si fug cu caii, amenintand cu o razbunare si mai mare. Moromete bate la poarta lui Tudor Balosu si vinde o parte din pamantul familiei. In ciuda loviturii naprasnice, Moromete ramane indepartat si nepasator. Lovitura are efect in alt plan. Omul netulburat si ironic paraseste stanoaga podistei, nu mai raspunde la cuvintele de salut si nu mai poate fi auzit povestind nici una din acele intamplari care fermecau prietenii sai din Silistea-Gumesti. Fantezia lui se inchide. Omul creator este invins de omul social. Din Moromete nu mai ramane decat capul de huma facut in timpul unei adunari in poiana lui Tocan de din Vasilescu.
Desi cea mai importanta, istoria Morometilor nu acopera toata suprafata romanului. Alte istorii vin sa coloreze viata unui sat de campie in care oamenii, traind sub amenintarea unui timp capricios, continua imperturbabil sa se nasca, sa treaca prin intamplari vesele si triste, si in cele din urma sa moara, lasand locul altora. Lupta pentru existenta, si aici crancena ca peste tot, nu desfigureaza pe indivizi. Marin Preda inlatura din viziunea lui imagine omului inlantuit de instincte, iar cand, pentru o clipa, instinctele ies la suprafata textului, prozatorul aduce imediat alte elemente care lumneaza fata sufletului taranesc. Pilduitoare in acest sens este povestea cuplului Birica-Polina, asemanatoare in latura ei sociala cu cea a cuplului Ion-Ana din romanul lui Rebreanu. Preda reia, astfel, tema tanarului taran care se foloseste de fata unui ominstarit pentru a pune mana pe avere, insa schimband sensul strategiei si umanizand timpurile. Odata cu rapirea fetei rolul lui Birica se incheie. E pe cale de a se resemna fata de refuzul socrului de a-i da zestre Polinei, insa, intervine, neasteptat, tanara lui femeie care dovedeste o energie extraordinara. Polina nu-i ca Ana o victima intre avaritia tatalui si lacomia inumana a sotului. Devenind nevasta, in ea se trezesc energii nebanuite. Vazand modul hotarat in care conduce ostilitatile intre tata si sot, avem pentru o clipa impresia ca nevasta lui Birica face, structural, parte di familia Marei si a Victoriei Lipan, cealalta fata (barbateasca, intreprinzatoare) a tipologiei traditionale. Polina nu lupta insa decat pentru zetsrea ei, si dupa ce isi duce barbatul pe miriste pentru a smulge cu forta graul ce i se cuvine si a da tatalui nedrept o lectie, se retrage cu discretie in umbra barbatului.
Demonstratia epica s-a facut, femeia de la sat, nu-i, in viziunea lui Preda, o simpla unealta in mainile barbatului, ambitios si posesiv, iar taranul tanar si sarac nu cauta cu obstinatie sa parvina calcand in picioare legea si sentimentul. Birica e sfios, asculta cu respect de parinti, iar pe Polina o iubeste cu o duiosie de liceean. Scena posesiunii pe pamantul reavan, sub lumina zilei, e simbolica. Nimic din violenta triviala a altor acuplari campenesti descrise de literatura. Barbatul, care peste putin timp, va pune mana in gatul socrului, este aici invadat de un mare sentiment, si gestul impreunarii simple, in linistea si complicitatea sesului, e de o religiozitate poetica.
Nu este in intentia lui Marin Preda de a studia feminitatea rurala in raport cu psihologia varstei, insa, indirect, din desfasurarea naratiunii, se poate deduce o schita de tipologie in acest sens. Polina e, intai, fata tanara pe care prejudecatile sociale o impiedica sa se insoteasca cu barbatul care ii place, si atunc, risca totul dand curs liber sentimentului. Criza erotica are o anumita complexitate, femeia de la tara, nu-i in orice caz, numai o sursa de pamant si copii, cum s-a afirmat. Pasiunile izbucnesc fioros, si pentru a se implini, au nevoie uneori de suporul unei mari tenacitati. Marioara Fantana (Morometii II) asteapta cu rabdare ani intregi barbatul pe care l-a ales si recurge la stratageme pentru a-l castiga.
Nevasta lui Botoghina reprezinta cazul femeii mature care isi apara copiii. Anghelina si Botoghina se luasera din dragoste si, cand barbatul hotaraste sa vanda o parte din pamant, pentru a-si ingriji sanatatea, femeia, pana atunci intelegatoare si blanda, devine crancena si calculata.
Cruzimea Anghelinei nu-i, totusi, existentiala, vorbele nemiloase tradeaza o iubire si o ingrijorare normae fata de soarta copiilor. Boala nu intra in prevederile familiei taranesti, iar cand ea apare e socotita un accident. Ruinarea materiala a familiei e o primejdie mai mare si, inainte de a intelege suferintele barbatului, Anghelina se gandeste la ce vor face copiii ei. Reaua ei luciditate arata un simt matern treaz. Cand, la urma, fatalitatea se intampla si pamantul e vandut, femeia revine la starea normala. Din recomandarea pe care i-o face lui Botoghina: Vasile, sa nu mori pe acolo, Vasile! se intelege firea ei adevarata. S-a observat si alta data ca femeile lui Preda poarta o lumina pe fata. Lumina nu se stinge nici in saracie si suferinta. Nevasta lui Tugurlan, care ingropase 12 copii, nu-si pierde semnul blandetii si al frumusetii morale: Avea in privire si pe chip acea lumina ciudata pe care o da numai durerea necontenita, lumina care seamana cu bucuria, si care, de fapt, nu e departe de ea.
Fiind la capitolul femei, sa nu scapam din vedere pe Guica, sora lui Moromete. Ea reprezinta tipul femeii sterile si rele, imbatranita intr-o ura marunta. Ea si-a facut un scop din a trage de limba pe cei care trec pe drum si a colporta vestile, indeosebi pe cele proaste. De o suspiciune tenebroasa, Guica adulmeca raul si prezice dezastrele. Pe Moromete il uraste pentru ca s-a insurat a doua oara, dintr-un motiv, va sa zica, absurd. Spararea ei este activa, si, nemaiputand inlatura ceea ce s-a savarsit, isi gaseste un scop din a-i atata pe copiii cei mari impotriva tatalui. La incitatia ei, Paraschiv, Achim si Nila pun la cale fuga la Bucuresti. Ea savureaza dinainte catastrofa, si, de o curiozitate patologica, viziteaza casa in ziua in care are loc prima tentativa a fiilor. Apropiata prin credinta in superstitii de Guica este Catrina, dar ea va evolua intr-un personaj cu identitate literara mai bine conturata abia in volumul al II-lea. Unicul detaliu care o diferentiaza aici este viata ei dubla, in vis si realitate, si frica morbida de Diavol. Ura cumplita impotriva barbatului o va scoate mai tarziu din anonimat.
Parasind terenul feminitatii, sa revenim la tipologia morala a cartii. Un personaj neindoios memorabil al cartii este Tugurlan, denumit prin deceniul al 6-lea un reprezentant al paturii sarace a satului, iar in ultima vreme un revoltat de tip camusian. Facand un cuplu simbolic cu Moromete, Tugurlan ar reprezenta necesitatea care se opune brutal iluziei libertatii. Pe de o parte, asadar, un sentiment de gratuitate, un simt inalt al contemplatiei, pe de cealalta - un realism lucid, incomod, o transigenta impinsa pana la nihilism. Tugurlan reprezinta, nu mai incape vorba, individul nemultumit de conditia sa. Revolta lui e tulbure, nediferentiata, tradusa mai intai printr-o mare agresivitate verbala. Nedreptatit la improprietarire, Tugurlan s-a instrainat de sat. A avut 13 copii, si dintre acestia nu traieste decat unul. In roman , el apare pentru prima oara la adunarea din curtea lui Tocan, si, imbratisand punctul de vedere al unui personaj neutru (opinia satului), naratorul il prezinta ca un om cu infatisarea intunecata, un om rau si neprietenos, de care lumea se cam ferea. Tugurlan se alatura instinctiv de grupul format de Ion al lui Mihai, din Vasilescu si Marmorosblanc, care, in ierarhia adunarii, ocupa un loc inferior. Ei stau la margine si vorbele lor nu sunt luate in seama. Tugurlan strica aceasta ierarhie. El se uita la toti, cu o privire grea si provocatoare, iar cand intervine, glasul lui e neprietenos si strain. Tugurlan vorbeste urat si taranii sunt nemultumiti ca le strica bucuria conversatiei. Incercarea lui Moromete de al potoli sau invitatia lui Dumitru lui Nae de a face politica, nu fac decat sa-l invrajbeasca si mai mult. Tugurlan reproseaza celorlalti ca, punand mana pe pamant la improprietarire, n-au mai ajutat si pe altii, sa-si capete drepturile, si, aranjati si multumiti de ceea ce au, fac politica, discuta lucruri inutile, se cred destepti, socotind pe altii prosti. Din toata adunarea, consternata, furioasape vorbele lui Tugurlan, Moromete e singurul care intelege mesajul lor.
Dialectica subtire a lui Moromete nu ramane fara efect. Dupa oarecare vreme, omul neprietenos simte nevoia sa se impace cu satul. Starea de furie in care el se simtise atatia ani bine, asociata cu un orgoliu teribil al instrainarii (el de o parte si toti ceilalti in afara: nici o apropiere, nici o incredere), incepe sa se topeasca. Primul semn al linisti care incolteste in el este descoperirea lucrurilor din jur. Apoi glasul lui devine profetic si, prinzand gustul speculatiei, incepe sa faca politica. Paraseste starea de furie pentru a intra in starea de liniste si contemplatie, starea tipic morometiana. Instalarea nu-i totusi pana la urma posibila, pentru ca si pentru el intervine istoria sub forma fatalitatii: este arestat si trimis la inchisoare. Destinul sau nu se implineste, sau se implineste rau, in pofida firii sale adevarate. In volumul al II-lea reapare de doua ori in viata satului, insa pentru scurt timp si fara sa poata impiedica procesul de destramare a satului traditional, cum ar fi dorit prietenul lui, Ilie Moromete.
Tugurlan este in fond un spirit justitiar, cu un destin potrivnic, un instrument (sub aspect social) al istoriei si, totodata, o victima a ei. In imprecatiile lui lipsite de culoare se afirma realismul, luciditatea, celui care, lipsit de ocrotirea proprietatii, simte direct violenta timpului. Previziunile lui sumbre nu sunt lipsite de adevar, interventia in adunarea din curtea fierarului este, intr-un fel, simbolica. Ea ar fi trebuit sa arate ca timpul nu este atat de calm si bucuriile taranilor nu sunt eterne. Exprimand o drama sociala mai larga, Tugurlan exprima in aceeasi masura un caz complicat de nonconformism taranesc, ridicat pe un fond de inocenta.
Istoria manipuleaza imprevizibil aceste elemente.
Drama lumii taranesti este tema celui de-al II-lea volum al Morometilor, scris dupa ce prozatorul se familiarizase (in Risipitorii) cu procedee epice noi. La inceput idee mare a cartii (disparitia unei civilizatii stravechi) nu se vede limpede. Stilul este eseistic si, obisnuiti cu personajele din primul volum, acceptam cu greu ipostaza lor (mediocra social) de acum. Cand pe scena cartii reapare Ilie Moromete, lucrurile se schimba. El este si aici, personajul unei proze superioare. Indata ce, iesit dintr-o lunga, mediocra, amortire, isi recapata placerea de a medita, de a ironiza, statura lui ia proportiile fabuloase pe care le stim. Ea sta, insa, sub semnul unui hotarat tragism. In spatele replicilor formulate cu aceeasi dezinvoltura, se simte ca multumirea eroului nu mai e aceeasi, loturile in parte refacute, nu-i mai dau siguranta dinainte. Rolul lui de stapan absolut in familie ii fusese retras, feciorii plecati la Bucuresti nu se mai intorc, iar cand tatal, hotarat sa refaca unitatea pierduta a familiei, ii cheama cu o nefireasca duiosie, refuzul lor ia forme neasteptate. Moromete incearca atunci sa-si recastige fiul ce-i mai ramasese (Niculaie), si el nedreptatit. Constrans de fonciire, de cotele impovaratoare, Moromete ii solicita, acum, bani, speriat ca intr-o zi si acestia ii vor fi refuzati. Este evident ca autoritatea lui nu mai are asupra cui se exercita, si in iluzia personal ca mai poate face ceva, ca nai poate trai ocolit de evenimente, sta maretia tragica a acestui batran taran idealist.
Discutiile dintre tata si fiu capata sensul unei confruntari intre doua moduri de a concepe viata. Tanarul Moromete crede intr-o noua religie a binelui si a raului si, odata castigat de ideile socialismului el devine apostolul lor inflexibil. Ideile de innoire radicala a satului, afirmate de fiu, intampina protestul tatalui, neimpacat cu gandul ca tot ce a facut el a fost gresit, si ca rosturile taranesti trebuie schimbate. Niciodata in literatura noua nu s-a mai pus, cu un mai mare curaj estetic, destinul civilizatiei taranesti si nici nu a capatat o mativare literara mai pregnanta ca aici. Ce se impune mai mult decat orice este iluzia lui Moromete. Prezentand-o sub toate formele ele, Preda se mentine aproape peste tot in linia fina si inalta a vocatiei sale de analist. Sunt, in acest sens, cateva scene antologice. Cea care vine imediat in minte este aceea in care batranul taran, udat pana la piele de o ploaie repede si calda de vara, sapa cu o hotarare care vine din adancul fiintei lui santul care sa aper sira de paie, in timp ce, in alta parte a satului, se pregatesc rasturnari spectaculoase. In indarjirea cu care vrea sa apere aceste paie, se citeste o disperare fara margini, formulata si altfel, in frazele pe care le adreseaza cuiva, unui personaj nevazut.
Despre Bila, Isosica, Mntorosie, Ouanabei, Adam Fantana, etc., Marin Preda scrie un alt roman, foarte viu. Evenimentele sunt supuse unei analize necrutatoare, demitizante, sugerand dramele obscure, uneori foarte profunde, care insotesc destramarea satului traditional. Unele dintre ele capata o expresivitate literara exceptionala.
Asupra satului asezat de altadata, cu ierarhii sigure, satul adunarilor linistite si al dialogurilor pline de spirit, se abat, evenimente pline de viclenie. Din el, ca dintr-o groapa fara fund, nu mai incetau sa iasa atatia necunoscuti. Alarmat, Ilie Moromete incearca sa stavileasca acest proces si readuce in acest sens in sat pe Tugurlan, muncitor la un siloz. Ideea lui este ca numai un om puternic si drept se poate opune violentei instaurate in sat de Vasile al Moasii. Tugurlan se intoarce, dar lucrurile nu se schimba prea mult. Procesul este complicat, istoria nu tine seama decat intr-o mica masura de vointa oamenilor. Satul arhaic, civilizatia morometiana sunt sortite sa piara. Si Preda, spirit realist, lasa ca raurile tulburi ale istoriei sa invadeze aceasta mica asezare linistita, intrata, curand, intr-o zvarcolire tragica. Odata cu moartea tatalui, cel care va duce mai departe, in inchipuire, lumea plina de farmec a lui Moromete, va fi Niculaie, atins si el de violenta istoriei. Silistea-Gumesti a intrat, definitiv, intr-un alt sistem de relatii, istoria impura se suprapune peste imaginea unei societati arhaice.
Exista, topit in tesatura cartii, si un roman al lui Niculaie (reluat, dezvoltat in Marele singuratic), dupa cum se simte in Morometii II, mai mult decat in primul volum (in legatura, desigur, si cu ideea cartii), preocuparea pentru o realitate spirituala mai adanca. Jocul baietilor pe camp (bobicul), chipul in care tinerii tarani trateaza chestiunile erotice, formele de ritual (spalatul picioarelor, Rusaliile), inmormantarea, parastasul, pregatirile pentru secerat, atitudinile curente ale barbatului in familie, cum se poarta o femeie maritata, cum se imbraca si ce este ingaduit unei fete, etc. sunt, fara ostentatie, infatisate in carte, uneori sub forme ironice, alteori cu o vadita nota lirica, intarind ideea unui cod al vietii taranesti.
In intentia de monografie, nu in chip etnografic superficial, ci vizand o atitudine proprie fata de existenta in toate actele fundamentale ale vietii, Marin Preda se apropie de Sadoveanu din directia, insa, a prozei de analiza. Un om porneste de acasa, si, dupa mers, ceilalti ghicesc unde se duce: rar, asternut (merge departe), liber (peste drum, gata oricand a fi intrerupt pentru a sta de vorba), mersul nenorocirii (cu pasi rari si cu fruntea plecata si tacut, strivit parca de falfaitul mortii care i-a intrat in curte). Fata lui Adam Fantana are un mers nicaieri, targanat, suspicios pentru cei care o vad.
Excelent infatisat aici este erosul taranesc. Situatiile fundamentale in dragoste, pe care literatura le-a tratat in nenumarate chipuri, sunt aici vazute prin prizma unei psihologii speciale. Povestea unei fete care iubeste fara speranta, povestea unui tanar maltratat de fratii si parintii fetei incat innebuneste si umbla de atunci numai calare, strabatand fara rost campurile, o scena de isterie colectiva, alta de lesbianism, etc. sunt tratate cu liniste epica, fara violenta naturalista, fara pudoarea prozatorului vechi care intoarce ochii de la astfel de lucruri mai delicate.
Nu s-ar putea spune ca eroul rural este senin, calm, temperat. El izbucneste tulbure, violent si intalnind niste legi morale severe, se manifesta colateral, sub forme aberante. De mare efect este in roman prezentarea starilor existentiale care insotesc aceste viclenii ale instinctului erotic. Niculaie Moromete, tanar de tot, trece dupa prima experienta pe acest plan printr-o stare de greata. O sila imensa il paralizeaza acolo, pe camp, unde el se dusese cu fata pe care o iubeste. Ileana lui Costica Rosu nu intelege aceasta inertie bizara si, intoarsa in sat, vorbeste de rau pe baiat. Ileana sufera si ea de boala feminitatii prediste: buimaceala, lovita de o buimaceala care ii incetini si mai mult miscarile, de parca ar fi picnit-o somnul.
Niculaie are si alta viata, in planul imaginatiei, unde se petrec intamplarile ratate in existenta obisnuita. A se face lumina sub ochi este semnul deschiderii portii spre o lume fantastica in care lucrurile si fiintele, vazute undeva, candva, se intalnesc intr-o noua alcatuire.
Pirghie Vasile alias vas92_gsm
";
echo "--=--
";
echo "»";
echo "";
echo "Meniu Prim";
echo "
";
echo "
";
//echo "".date("D d M y-H:i:s")."
";
echo "Bun venit in biblioteca siteului
";
echo "--=--
";
echo "Logica
";
echo " Logica este stiinta al carui obiect este stabilirea conditiilor corectitudini gândirii, a formelor si legilor generale ale rationarii juste, conforme prin ordinea ideilor cu organizarea legica a relatiilor obiective. În stabilirea acestor conditii, logica face abstractie de continutul concret al diverselor noastre idei, fiind în acest sens o stiinta formala, analoaga cu gramatica sau cu geometria. Asa, de pilda, ea se ocupa cu notiunea sau cu judecata în genere si cu o anumita notiune sau judecata determinata concret. Logica se împarte în trei ramuri mari: a) logica clasica (formal filozofica), b) logica matematica (simbolica, numita si logistica) si c) logica dialectica. Logica clasica si logica matematica expun formele si legile gândiri concrete în momentul relativei lor stabilitati, în timp ce logica dialectica le expune în procesul miscarii si dezvoltarii, al dialecticii lor. De aceea logica clasica si logica matematica sunt subordonate, prin natura lor, logici dialectice, pe baza faptului ca stabilitatea, în genere, este relativa fata de caracterul absolut al miscarii si, ca atare, prin natura ei, subordonata acesteia.
Logica clasica (logica de traditie aristotelica) studiaza notiunea, judecata, ca raport între notiuni, si rationamentul, ca raport între judecati. Ceea ce caracterizeaza logica clasica este relevarea raportului de determinare de la general la particular, de la gen la specie, generalul si esentialul fiind considerate fundamentele pentru o cunoastere stiintifica veritabila. Aceste cerinte sunt întruchipate de silogism, pe baza functiei îndeplinite în cadrul sau de termenul mediu. Întemeiatorul logici clasice a fost Aristotel, descoperitorul silogismului si al doctrinei despre silogism, silogistica. Preocupari de sistematizare a logici au existat, de asemenea, în China si în India antica. Contributii uluitoare la dezvoltarea logicii clasice au adus stoicii, precum si logicienii evului mediu. În strânsa legatura cu dezvoltarea moderna a stiintei s-a dezvoltat teoria inductiei si s-au formulat regulile rationamentului inductiv. Prin fundamentarea consecvent materialista a conceptului de adevar, pe baza stabilirii raportului just dintre logic, gnoseologic si ontologic, logica clasica continua sa se dezvolte si în prezent, împotriva tendintelor neopozitiviste de a-i nega valabilitatea.
Logica matematica (sau simbolica) s-a nascut în sec. al XIX-lea, în functie de dezvoltarea puternica a matematici si de ivirea necesitatii cercetarii logice a fundamentului acesteia ca stiinta formala. Atât prin originea cât si prin problematica sa, logica matematica este o stiinta care a aparut la hotarul dintre logica si matematica. Logica matematica se caracterizeaza prin cercetarea functorilor (operatorilor) logici, a proprietatilor lor formale si prin elaborarea, pe aceasta baza, a unor calcule logice. Procedeul logic-matematic, pastrându-si specificul sau, este pe deplin analog procedeului matematic propriu-zis. În virtutea acestui procedeu, cercetarile de ordin logic au o formalitate riguroasa, datorita careia operatia de deductie îsi desavârseste stringenta. Astfel se elaboreaza o serie de calcule care îmbratiseaza aspecte noi, necercetate înca în domeniul logicii. Calculele cele mai însemnate si care reprezinta totodata capitole de baza ale logici matematice sunt: a) logica propozitiilor, b) logica predicatelor, c)logica relatiilor. In cadrul logici matematice au aparut sau au luat o noua dezvoltare logica modala, logica polivalenta, precum si logica inductiva, strâns legata de teoria probabilitatilor. Analiza fundamentelor logici a determinat aparitia cercetarilor de logica combinatorie. Tot atât de importante ca si problemele stricte de calcul (probleme sintactice) sunt si problemele interpretarii acestor calcule (probleme de semantica); în aceasta privinta trebuie mentionata mai ales problema analizei sistemelor formale însesi în cercetarile de metalogica. O data cu problemele de metalogica trec pe prim plan analize cu implicatii gnoseologice în legatura cu adevarul si cu consecventa în limbajul formalizat.
";
echo "--=--
";
echo "»";
echo "";
echo "Meniu Prim";
echo "
";
echo "
";
//echo "".date("D d M y-H:i:s")."
";
echo "Seductia
";
echo "--=--
";
echo "Orice femeie isi doreste sa fie seducatoare. Pentru asta foloseste adevarate strategii: farduri, cosmetice, parfumuri, haine.
Imagineaza, creeaza si pune in scena diverse evenimente: aniversarea primului sarut, a primei intalniri, seri romantice la lumina
lumanarilor, toate in functie de personalitatea seducatoarei si de ceea ce vrea sa obtina.
Cum rezultatele acestor strategii de seductie sunt de cele mai multe ori garantate, este de inteles faptul ca barbatii inca din
antichitate suspectau frumoasele seducatoare de practici vrajitoresti.
Dragostea de la vrajitorie la seductie.
In Renastere, iubirea si mecanismele de formare a iubirii devin preocuparea invatatilor.
Giordano Bruno, in lucrarea “De vinculis in genere” (“Despre relatii de orice tip”) continua ideile lui Ficino care afirma ca
erosul este magie, asa cum si magia este iubire. Ficino afirma ca “intreaga forta a Magiei se intemeiaza pe Eros”. De aceea,
datorita erosului si prin el, natura intreaga se transforma intr-un mare magician.
Oamenii Renasterii se intrebau retoric: Ce face oare indragostitul prin toate gesturile, cuvintele, serviciile si darurile sale,
daca nu sa creeze o retea magica in jurul obiectului dragostei sale?
Toate mijloacele de persuasiune pe care indragostitul le foloseste sunt tot atatea mijloace magice al caror scop este “legarea”
celuilalt. Concluzia este ca indragostitul si magicianul fac amandoi acelasi lucru: isi arunca in lupta armele pentru a ajunge
in posesia fiintelor sau lucrurilor ravnite. Se intelge de la sine ca dimensiunile si calitatea prazii sunt variabile.
Indragostitul isi desfasoara talentele pentru a obtine controlul persoanei iubite. La polul celalalt, magicianul manipuleaza prin
intermediul ritualurilor anumite forte pe care incearca sa le atraga de partea sa si de la care urmareste sa obtina beneficii.
Pentru omul Renasterii, similitudinea intre magie si seductie era clara.
Este o femeie frumoasa seducatoare?
Giordano Bruno da un exemplu in tratatul sau “Despre relatii de orice tip” in care afirma ca o tanara de o frumusete a corpului
perfecta poate sa placa mai putin decat alta, care este, teoretic, mai putin frumoasa. Explicatia pe care o gaseste ganditorul
pentru acest fapt este “corespondenta secreta intre indragostit si obiectul dragostei sale”. Aceasta “corespondenta secreta”
este provocata in opinia lui Bruno de “fantezie”; ea patrunde prin poarta imaginatiei si determina afectivitatea, indemnand la placere.
Pentru Bruno vederea are un rol esential in procesul de seductie, de aceea, ajunge la concluzia ca adesea, cel ce iubeste se
prapadeste de dor si suferinta atunci cand nu-si mai vede iubitul/ iubita.
Despre senzualitate si rolul ei in seductie, Bruno afirma ca “cineva care doreste cu ardoare, are puterea de a atrage in orbita
sa obiectul dorintei”. Asadar, daca vrem sa seducem, trebuie mai intai sa dorim sa iubim iar celalat va reactiona in consecinta.
Pentru ca seductia sa fie eficienta cu adevarat, seducatoarea trebuie sa se fereasca de grija de a se lasa ea insasi sedusa si sa elibereze pasiunea. In “Sigillus sigillorum”, Bruno afirma explicit: “Excitati-va! Popoarele cele mai predispuse la placerile erotice si la ura, sunt cele mai afective!”.
Seductie si manipulare sau femeia goala si achitarea pedepsei pentru crima
Seductia este un proces de manipulare in patru trepte: prima treapta presupune intalnirea indivizilor, a doua presupune crearea
asteptarilor afective si erotice, a treia rezulta din a doua si este atractia, iar a patra este “placuta folosinta celui pe care il iubim” afirma Bruno.
In aceste conditii, mai este confortabil sa fii doar seducatoare, fara a te oferi si tu seductiei? Va las sa hotarati singure,
dar am sa va reamintesc ceea ce spunea Bruno: seducatoarea trebuie sa nu se fereasca ea insasi de seductie caci doar asa va putea
sa elibereze pasiunea.
";
echo "--=--
";
echo "»";
echo "";
echo "Meniu Prim";
echo "
";
echo "
";
//echo "".date("D d M y-H:i:s")."
";
echo "Comunicarea
";
echo "--=--
";
echo "Cu siguranta, toata lumea a remarcat ca barbatii si femeile au un vocabular cu totul diferit.
Modul femeilor de a discuta este mai mult emotional, pe cind barbatii sint, in general, mai putin pasionali
in conversatie. Femeile isi pigmenteaza convorbirile cu expresii la moda si prefera dialogul.
Ele sint cele care vorbesc mai corect, se exprima mai ingrijit, pe cind barbatii scapa greseli gramaticale
si apeleaza foarte des la argou. In situatii tensionate, doamnele pling, iar domnii rostesc vorbe grele.
Cind se cearta, ele trec in revista toate pacatele lui din trecut, pe cind el rezuma cearta la cauza actuala,
fara sa apeleze la amintiri. Cit priveste subiectele de conversatie, ele se diferentiaza pe virste. Domnisoarele
discuta despre baieti, imbracaminte si cineva anume. Tinerii domni, desi manifesta un interes din ce in ce mai
mare pentru sexul opus, discuta despre sport sau tot ce are legatura cu tehnica.
In linii mari, adultii pastreaza aceleasi subiecte de conversatie. Temele preferate de femei vin in urmatoarea ordine:
barbati, mincare si diete, relatiile dintre oameni, probleme de familie(birfa), haine si moda. Optional doamnele mai
comenteaza stiri sau politica. La rindul lor, barbatii discuta despre: FEMEI, stiri, sport, arta(!), sex.
Asadar, atunci cind esti pus in situatia de a purta o conversatie cu o persoana de sex opus este bine sa-i cunosti preferintele.
Psihologii sfatuiesc doamnele sa tina seama de ceea ce doresc sa auda in general barbatii, daca vor sa aiba o familie echilibrata.
Prin urmare, trebuie sa fie la curent cu ultimele stiri si sa aiba habar de unele sporturi.
Pentru a se apropia de el, ea trebuie ...
- Sa nu se astepte ca barbatul sa-i citeasca gindurile. Poate sa-i spuna ceea ce doreste in atit de multe cuvinte.
- Sa vorbeasca despre partener, sa-l includa in vise si fantezii. Astfel se produce o apropiere mai mare intre cei doi.
- Daca se ajunge la o confruntare, trebuie sa fie diplomata si sa se retraga la timp, eventual cu scuze, daca argumentele-i sint subrede.
- In timpul unei dispute pigmentate cu cearta sa nu faca referire la trecutul lui pacatos.
- Chiar daca se stie ca femeile sint mai bune ascultatoare decit barbatii, cind el vorbeste, nu-l intrerupe, arata-i ca te intereseaza tot ce spune .
- Niciodata sotul nu trebuie cicalit cu martori. Si niciodata femeia sa nu tradeze un secret al barbatului. Daca afla ca a fost tradat, nu mai are incredere niciodata in ea.
- Daca o femeie este jignita sau insultata, nu trebuie sa-si ascunda revolta. Trebuie sa spuna deschis ce anume a ofensat-o.
- Atunci cind o femeie sta de vorba cu un barbat nu trebuie sa plece capul sau ochii niciodata. Acest lucru o face sa para servila. Privirea ei trebuie sa prinda privirea lui.
- Chiar daca este suparata, o femeie trebuie sa-si controleze vocea. Barbatii sint refractari la tonurile ridicate, in timp ce un timbru dulce ii linisteste.
Ce trebuie sa faca el pentru o mai buna comunicare cu ea
- Sa invete sa fie atent cind ea vorbeste, fara sa o intrerupa, dar facind-o sa inteleaga ca este ascultata.
- Sa puna mai mult patos in ceea ce spune. Decit sa-i spui unei femei ca o iubesti cu o voce patetica, mai bine taci, ca, daca-i isteata intelege singura.
- Sa vorbeasca direct si precis, fara greseli. Pentru o femeie conteaza fiecare cuvintel in parte, pentru ca il poate interpreta.
- Sa nu-si ascunda sentimentele, mai ales pe cele pozitive.
- Sa nu ceara tot felul de lucruri cu ton de ordin. Rugamintile si amabilitatile sint magice.
- Sa evita sa raspunda laconic si sa fie generos cu complimentele.
- Sa nu se teama ca-i mai putin barbat daca isi cere iertare atunci cind este cazul.
- Sa evite remarcile sarcastice, mai ales in timpul unei dispute sau, ce-i mai rau, sa-si ia in bataie de joc partenera.
";
echo "--=--
";
echo "»";
echo "";
echo "Meniu Prim";
echo "
";
echo "
";
//echo "".date("D d M y-H:i:s")."
";
echo "Viata Sexuala
";
echo "--=--
";
echo "Orice fata virgina are unele temeri inainte de a-si incepe viata sexuala. Aiurea sau foarte normale, aceste frici fac de multe ori sa
amane...momentul. Oricum, pana la urma, dorinta biruie :). Ca sa fie totul cat mai placut se recomanda totusi un partener in care sa
ai increde si pe care sa il cunosti cat de cat :).
Mi-e frica de durere
Da. Corect. Doare. La inceput nu poate fi chiar cea mai spectaculoasa partida de amor, nici pe departe, dar daca baiatul stie ce face
si tine la tine va sti cum sa aiba grija de tine si sa fie cat mai bland si intelegator.
Uneori prima data poate lasa un gust neplacut dar poti sa fii linistita ca nu va fi mereu asa. Odata cu disparitia fricii, a inhibitiei
si a neincrederii in tine si in partener lucrurile o vor lua pe un fagas mai bun.
Mi-e frica sa nu ma mai placa dupa
Aceasta temere apare in general cand nu ai destula incredere in tine sau cand nu iti cunosti destul de bine partenerul.
Tocmai din aceasta cauza nu e indicat sa incepi cu un necunoscut. Daca se intampla totusi sa stii ce riscuri iti asumi si
sa stii ca poti fi doar o aventura de o noapte :(
Mi-e frica pentru ca nu o sa fiu buna
Ar fi chiar neinteresant sa fii buna de la inceput. Altfel nu ai mai trece prin incercari si invatari si partenerul sigur nu
te-ar crede ca erai virginica. Stai linitita! La inceput e chiar dragut pentru el sa fii putin stangace. Asta arata ca esti
pura si proaspata dar si ca el te poate invata tot ce vrei sa afli.
Mi-e frica sa nu afle mama/tata
Aici e mai 'nasoala' problema. Odata cu inceperea vietii sexuale apar si multe responsabilitati de care unele adolescente chiar
nu sunt pregatite. Daca nu vrei sa afle ei va trebui sa fii foarte discreta cu ceea ce faci. Secretul e secret si nu se spune.
Atata timp cat nu te duc la un control ginecologic nu au de unde sa stie sigur, iar daca nu exagerezi cu nimic si continui sa
fii un copil ascultator nu le vei da nimic de banuit.
Mi-e frica sa nu ma ingras/slabesc
Corpul fiecarei fete este diferit, deci reactioneaza diferit in fiecare situatie. Este posibil, daca te apuci sa iei anticonceptionale
fara sa consulti mai intai un doctor, sa apara unele modificari nedorite la corpul tau (sa te ingrasi, sa iti apara par pe fata, etc).
Unele fete slabesc foarte mult dupa ce isi incep viata sexuala, dar asta doar daca sunt foarte active din acest punct de vedere si daca
stilul lor de viata se schimba foarte mult (daca nu mai mananca regulat, daca dorm mai putin). Altele se ingrasa (mai mult in cazul cu
conceptionalele luate gresit). Altele nu patesc absolut nimic.
Mi-e frica sa nu raman insarcinata
Aceasta problema am lasat-o la sfarsit dar nu pentru ca ar fi mai putin intalnita ci pentru ca imi imaginez ca suntem cu toate acum
destul de instruite ca sa stim si singure ca sarcina nu apare decat daca nu ne protejam. Un mit fals este de exemplu ca la pirmul
contact sexual nu poti ramane insarcinata. Se cunosc destul de multe cazuri in care aceasta s-a intamplat.
In ziua de astazi exista numeroase programe de educatie sexuala prin scoli si prin licee. Ele ne invata despre variatele metode de
contraceptie ce exista pe piata romaneasca dar ne si atrag atentia asupra numeroaselor boli cu transmitere sexuala si cum sa ne ferim
de ele.
Acestea sunt doar cateva din lucrurile de care ne temem dar de fapt fiecare are o frica a ei. De exemplu, eu ma tem de Dumnezeu sau de
cum as putea sa ma uit in ochii mamei mele si sa-i asund asta. Ma incalzeste apoi ideea ca e ceva natural si frumos cand e iubire la
mijloc si ca intr-o zi o sa-mi fie mai usor sa vorbesc despre asta cu mama mea.
Fiti sinceri(e)... Voi de ce va temeti?
";
echo "--=--
";
echo "»";
echo "";
echo "Meniu Prim";
echo "
";
echo "
";
//echo "".date("D d M y-H:i:s")."
";
echo "Virginitatea
";
echo "--=--
";
echo "Haideti sa ne gandim un pic la ce inseamna pentru noi toti virginitatea! Asa cum bine se stie, in zilele noastre a fi virgin nu mai este
un lucru cu care sa te falesti si nici fete nu mai sunt cum erau cele de acum niste ani buni cand se pastrau pentru el si nu faceau
dragoste decat dupa casatorie. S-au schimbat timpurile si obiceiurile.
Pentru baieti a fi inca virgin la varsta de 17 ani poate fi o adevarata drama iar acest lucru ii poate face timizi, deprimati si convinsi
ca e ceva in neregula cu ei. Se simt complexati si nu stiu ce e de facut. Dar trebuie sa ne gandim ca toate vin la timpul lor si
virginitatea la aceasta varsta nu este o tragedie.
Pe o fata care este inca virgina o incearca, poate, mai multe sentimente contradictorii si de alt ordin decat pe un baiat in aceeasi
situatie. La ea intervin toate acele intrebari si dileme: cand e bine sa o fac? trebuie sa-mi iubesc prietenul pentru a ma darui lui?
daca afla ai mei? ma voi schimba in vreun fel ? se va observa de catre ceilalti ca nu mai sunt virgina? In primul rand, nu trebuie sa
ne punem problema daca trebuie sau cand trebuie.Nu are rost acest cuvant ‘a trebui’. De cele mai multe ori inceperea relatiilor sexuale
vine de la sine, chiar daca noi planuiseram cu totul altceva sau prevazuseram ca se va intampla in alt moment. Pur si simplu se intampla....Insa cel mai important lucru este sa nu regretam dupa aceea! Si, cum nu putem sti asta dinainte, trebuie sa ne gandim de 2 ori inainte de a o face. Sa nu ne lasam dusi de val prea tare si nici sa nu ne lasam condusi doar de sentimente. Sa lasam putin loc pentru ratiune si gandire.
Pierderea virginitatii este un moment unic, pe care toti il tinem minte. Asa ca ar fi minunat daca in viitor ne-am putea aminti de el
cu placere sau cu amuzament, in functie de situatie, dar in nici un caz cu regret. Regretul e un sentiment groaznic, ce te poate marca
profund si mult timp. Asa ca sa facem totul cu masura si sa incercam, pe cat posibil, sa facem din acest moment, al pierderii
virginitatii, unul, daca nu minunat macar placut, in asa fel incat atunci cand ne amintim de el sa ne surprindem zambind.
Cat despre toate acele dileme si framantari pe care le avem este bine sa le discutam cu cineva apropriat. Daca nu cu parintii,
pentru ca de multe ori acestia au uitat ca au fost si ei tineri, atunci cu un prieten sau, ideal ar fi, chiar cu iubitul (iubita)
in cauza. Comunicarea este foarte importanta in orice caz si ne ajuta sa ne descarcam sufletul si deci, sa ne simtim mult mai bine dupa.
Sa nu uitam ca este normal ca la aceasta varsta sa ne simtit de multe ori nesiguri, nestiind ce sa facem in anumite momente si toti
trecem prin aceste etape. De foarte multe ori o alta parere, a unei persoane care vede totul din afara - nu este ea in cauza si
vede lucrurile obiectiv - ne poate ajuta sau schimba punctul de vedere. Asa ca sa nu ezitam sa comunicam.
";
echo "--=--
";
echo "»";
echo "";
echo "Meniu Prim";
echo "
";
echo "
";
//echo "".date("D d M y-H:i:s")."
";
echo "Dezvirginitatea
";
echo "--=--
";
echo "1.Masturbarea la barbati
2.Masturbarea la femei
Din pacate, in societatea moderna, masturbarea nu este intotdeauna gandita sau spusa in termeni pozitivi, si uneori este dificil
pentru oameni sa primeasca informatii utile despre masturbare si cum sa obtina cele mai tari senzatii.
De aceea aici la EDUCATIE SEXUALA puteti citi un ghid despre cum sa te autosatisfaci.
1.Masturbarea la barbati
CE ESTE MASTURBAREA?
Pentru barbati, masturbarea este actul manual de stimulare a penisului pentru a produce placere. Pentru adulti sau tineri,
masturbarea de obicei se termina cu ejacularea, in acel lichid existand celulele de spermatozoizi. Ejacularea este deobicei
acompaniata de orgasm, o senzatie de placere a intregului corp asa de puternica incat nu poate fi comparata cu orice alta
senzatie pe care corpul omenesc o poate avea.
MASTURBAREA LA FEMEI
La femei, masturbarea consta in frecarea regiunii genitale si/sau stimularea clitorisului, care este un mic organ exact ca un mic penis.
La fel ca barbatii, femeile pot avea orgasm ca urmare a masturbarii sau a actului sexual. Mai multe detalii in articolul Masturbarea la femei.
DE CE SA TE MASTURBEZI?
Daca te-ai mai masturbat inainte, atunci cunosti raspunsul la aceasta intrebare. In plus este o senzatie care te face sa te simti bine,
masturbarea te elibereaza de tensiune sexuala care se acumuleaza treptat in timp. Aproape fiecare barbat mai tinar sau mai in varsta
este excitat, mintea lui devine preocupata de ganduri erotice (sexy). Acesta este un proces normal. Organele tale produc si acumuleaza
sperma, corpul tau raspunde facand ca tu sa vrei sa ejaculezi sperma ca sa faci loc la alta. Intr-un fel acest lucru se intampla
in emisiile nocturne sau visuri-ude - ejacularea in timpul somnului. Un alt mod este prin masturbare, cand tu stimulezi penisul
pacalindu-l ca si cum ar avea un contact sexual. Este foarte important sa intelegi in ciuda a ceea ce ai auzit (prin vorbe, prieteni,
sau de la persoane mai in varsta), masturbarea este fara pericol - nu ai sa lasi pe nimeni gravid masturbandu-te, si nu poti sa iei
nici o boala. Nu-ti afecteaza marimea penisului sau abilitatea de a avea erectie sau mai tarziu cand vei avea copii. In schimb,
este bine sa exersezi pentru contactul sexual cand vei fi gata si ai intalnit persoana potrivita.
CATI ANI TREBUIE SA AM CA SA MA MASTURBEZ?
Daca citesti acest articol esti destul mare pentru a te masturba! Ai putea gandi ca esti prea tanar sa te ejaculezi.
Cei mai multi baieti incep sa ejaculeze sperma cand sunt intre 12 si 15, desi unii incep ejacularea la o varsta mai mare sau chiar
mai mica. Poti sa te masturbezi si chiar avea orgasme si inainte de a putea sa ejaculezi. In orice caz, pentru multi barbati, cele
mai puternice senzatii la orgasm sunt acelea acompaniate de ejacularea unei cantitati mari de sperma. De fapt, unii baieti le place
sa se pastreze nemasturbandu-se pentru o perioada, asa incat sa aiba un orgasm profund si cu o ejaculare mai mare decat cea obisnuita.
E CEVA IN NEREGULA CU MASTURBAREA?
Absolut nimic. Cu ani in urma se credea ca masturbarea cauzeaza orbirea, nebunia, palma mainii paroasa :-) , sau alte probleme,
desi, si atunci ca si in zilele noastre masturbarea era foarte comuna. Toate aceste credinte au fost dezaprobate de stiinta moderna,
desi unele barfe, mituri inca mai persista. (Daca acele povesti ar fi fost adevarate ar fi existat o multime de lume oarba, nebuna,
cu par pe palme!!!). Masturbarea nu este o boala, si nu este numai pentru homosexuali, nu aduce nici un pericol.
ESTI UN RATAT DACA TE MASTURBEZI?
Absolut si fara indoiala, NU! Probabil ai auzi pe cineva spunandu-i altcuiva labagiule ca o insulta, sau ai auzit pe cineva ca el
nu are nevoie sa se masturbeze deoarece el are parte de real sex. Astea-s numai prostii.
Ai incredere - asemenea persoane care arunca insulte de fapt se masturbeaza, se simt vinovati ca o fac, si apoi folosesc insulta
mai departe ca sa faca pe altii sa se simta vinovati ca se masturbeaza. Este un viciu oribil care ne face pe noi toti sa ne simtim
vinovati de acest lucru minunat pe care il poate face corpul nostru. Acest ciclu poate fi oprit doar daca vei realiza ca aproape
toata lumea se masturbeaza - chiar si adulti care au parte de real sex tot timpul. Doar atunci cand vei spune ca te masturbezi
si ca esti mandru de asta (chiar daca ti-o spui numai tie), vei realiza ce ratati sunt acei oameni care se mint singuri si unii
pe altii in loc sa-i faca pe ceilalti fericiti. Noi speram ca acest comportament sa dispara si sa nu se mai intoarca inapoi!
POTI SA TE MASTURBEZI PREA MULT?
In primii ani dupa ce ai descoperit masturbarea, aproape totii baietii se masturbeaza mai des decat o s-o faca in restul vietii.
Nu este neobisnuit ca un baiat de 13-14 ani sa se masturbeze de 3, 4 sau chiar 5 sau 6 ori pe zi.
Chiar am auzit odata de la un baiat care cica odata s-ar fi masturbat intr-o zi si ar fi avut vreo 22 de orgasme.
Atunci nu-i deloc surprinzator ca unii baieti se ingrijoreaza ca ar face-o de prea multe ori.
CAT DE MULT E NORMAL?
Nu este nici o masura care sa indice normalul. Nu poti sa ramai fara sperma, la fel de mult cum nu poti sa ramai fara saliva,
asa ca te poti masturba cat de des vrei. Cel mai rau lucru care se poate intampla este ca penisul tau sa se irite. In orice grup scolar
civilizat elevii/studentii se masturbeaza de cateva ori pe zi, unii doar odata pe zi, si chiar unii doar de 2 ori pe saptamana sau
chiar mai putin.
Mai exista cativa (putini) care nu se masturbeaza - ori din cauza ca nu au dorinta sau dintr-un motiv pentru care ei nu considera
masturbarea sanatoasa si se descurca sa reziste dorintei. Dar pentru un tanar baiat sa fie in stare sa reziste masturbarii trebuie
foarte mare tarie.
ESTE PENISUL MEU DESTUL DE MARE?
Aceasta este o extrem de intalnita grija in randul tinerilor. Dar linisteste-te pentru ca poti sa te masturbezi (sau sa ai contact sexual cu cineva)
cu aproape orice marime de penis. Acum, poate ai sa ai problema cat de mare o ai in comparatie cu alti baieti. Ai putea fi nesigur
in vestiar, in special daca vezi alti baieti mai mari cu organe genitale mai dezvoltate. Sau poate ti s-a intamplat sa vezi un film
erotic in care un tip a obtinut o slujba doar din faptul ca avea o anatomie exagerata. Dar, este important sa stii ca in timp ce
marimea penisurilor care nu sunt in erectie variaza foarte mult, cele in erectie nu variaza foarte mult. Un penis mare care atarna
si unul mai mic, pot fi la fel in marime cand sunt in erectie - asa ca nu te stresa foarte mult din cauza acestui lucru.
Care este media? Pai, cei mai multi adulti au penisurile in erectie intre 13 - 15 cm de la baza pana in varf. Daca esti mai tinerel,
cu siguranta mai ai ceva de crescut. Unii spun ca penisul lor a crescut pana au implinit varsta de 17 sau 18 ani - dar majoritatea
baietilor ajung la maturitatea penisului la varsta de 16. Lucrul asta o sa-l mai discutam mai tarziu, cum si in ce circumstante se
masoara marimea penisului.
2.Masturbarea la femei
Ce trebuie sa crezi despre masturbarea femeilor? Este ceva care nu ar trebui sa se intample, sau sa se intample cat mai rar?
De ce se masturbeaza femeile? Cum ar trebui sa reactioneze barbatii?
Masturbarea este un lucru aducator de satisfactii!
Masturbarea le da femeilor posibilitatea de a-si explora propriul trup si in acelasi timp le ofera un inalt grad de libertate sexuala.
Le permite femeilor sa experimenteze placerea sexuala fara a astepta acest lucru de la un partener. Masturbarea le da femeilor
controlul asupra propriului corp si a propriei sexualitati. Femeile invata astfel despre propriul corp si despre cum acesta raspunde
la stimulii sexuali.
Pentru multe femei, masturbarea este prima cale prin care ajung la orgasm. Multe femei au avut cele mai puternice orgasme prin
masturbare, deoarece dorintele lor mentale si fizice pot fi duse la indeplinire fara a se gandi la dorintele partenerului.
Masturbarea este benefica femeilor intreaga viata, din copilarie la maturitate. Daca o femeie nu are intotdeauna un partener sexual,
intotdeauna se va avea pe ea.
De ce este important sa incepi aceasta practica de la inceputul vietii sexuale
Masturbarea este prima si cea mai importanta deprindere sexuala a unei femei, intrucat ea poate detine cheia descoperirii placerii
in celelalte forme ale vietii sexuale. Ideal ar fi ca masturbarea sa fie descoperita inainte de pubertate, dar cel mai adesea se
intampla in jurul varstei de 20 de ani. Motivul pentru care ar trebui sa fie descoperita cat mai repede este ca cei mai tineri
au un mod mai sanatos de a accepta nevoile lor sexuale. In plus, le creste intelegerea propriului corp aflat in permanenta
schimbare si le da senzatia de control asupra lui. Daca o adolescenta stie cum sa se masturbeze, este mai putin probabil
ca isi va cauta un partener inainte de a fi pregatita psihic si fizic. Chiar daca o fata are prima menstruatie, intre 10 si 14 ani,
corpul ei nu va fi pregatit pentru nastere sau alaptare decat dupa inca cativa ani. Masturbarea le arata tinerelor fete ca au o
optiune fata de frustrarile sexuale sau sexul cu un partener.
Obtinerea orgasmului prin masturbare se invata mai usor in adolescenta decat in anii ce vor urma, cand asteptarile impuse de
societate de cele mai multe ori creaza bariere in calea obtinerii placerii sexuale si orgasmului. Cu cat inaintam in varsta si
invatam mai multe, cu atat avem tendinta de a analiza mai mult. Este de preferat sa inveti sa te masturbezi ininte de te gandi
prea mult la ce faci si la ce parere au altii despre asta. Masturbarea este o practica sanatoasa si odata invatata ea va fi
continuata chiar daca mai tarziu va aparea un sentiment de vina, sau chiar frica de pedeapsa.
Cum se masturbeaza femeile?
Exista nenumarate cai prin care o femeie se poate masturba. Prin masajul clitorisului cu degetele, sau isi pot freca vulva de plapuma,
perna sau mobila. Unele folosesc dusul, vibratoare si penisuri artificiale pentru a-si stimula vulva sau vaginul. Vaginul, aparent,
are un rol mai mic in masturbare, dar insertia vaginala nu este neaparat rara sau neobisnuita. Unele femei folosesc stimularea sanilor
sau anala, in paralel cu stimularea vaginala si clitoridiana. Fanteziile joaca un rol major in masturbarea femeii. Creierul este cel
mai important organ sexual; foarte rar doar stimularea fizica duce la orgasm.
Calea corecta?
Este important de stiut ca nu exista o cale 'dreapta' sau 'corecta' a masturbarii. Unele femei simt ca vor ajunge la orgasm daca vor
folosi anumite metode, pentru ca asa au auzit de la alte femei. Este insa bine de tinut cont de faptul ca fiecare corp este diferit
si tot diferit este psihicul fiecarei femei.
In timp ce multe femei ajung la orgasm folosind diferite tehnici, altele pot atinge orgasmul numai daca folosesc aceeasi metoda de
fiecare data. Nu este nimic rau in asta. Din cauza mediului sau din cauza faptului ca fiecare corp este diferit, aplicarea de noi
tehnici poate fi dificila sau chiar imposibila. Daca ai orgasm cu tehnica ta, continua. Dar poti avea orgasm si daca incerci alte
metode. Masturbarea poate fi placuta oricum ai face-o.
";
echo "--=--
";
echo "»";
echo "";
echo "Meniu Prim";
echo "
";
echo "
";
//echo "".date("D d M y-H:i:s")."
";
echo "Feluri de a Spune Te Iubesc
";
echo "--=--
";
echo "101 Feluri de a spune TE IUBESC
1. Cel mai simplu si la-ndemana, spune-i-o din toata inima. Sopteste-i la ureche, atunci cand se asteapta mai putin. Are un efect electrizant.
2. De ziua lui, poti da comanda de tort pe care sa scrie, intr-o inima maaare, mare, cat inima ta, TE IUBESC, iar mai jos semnatura ta.
3. Pentru cei care adora jocurile, cumpara un carton de culoare rosie, scrie pe el TE IUBESC si taie-l sub forma de puzzle.
4. Daca ajungi cumva pe la mare fara el, scrie pe nisip, si inainte sa vina valurile, fa poza. O felicitare identica nu are acelasi efect.
5. Cum la noi nu se gasesc (poate doar in restaurantele chinezesti), pregateste tu niste fortune cookies, si anume un fel de clatite micute cu aluat mai tare in care sa pui biletele cu tot ce-ti trece tie prin minte. Fii sigura ca surpriza o sa-i placa!
6. Pentru asta o sa ai ceva de cautat: iti trebuie o cana de sticla fara model si un pahar exact cat sa intre in cana (fara sa alunece cand inclini cana). Pe o foaie de hartie scrie, deseneaza, pe urma decupeaz-o si aseaz-o in jurul paharului, pe care il pui in cana.
7. Umple o foaie de hartie cu Te iubesc, scris in toate directiile.
8. Scrie-i pe interiorul curelei cat il iubesti. Nu va vedea nimeni, doar el va purta mereu cu el cuvintele tale.
9. Daca ai pregatit paste, aseaza-le pe un platou mai mare si scrie din ele Te iubesc. Pentru ca sa se vada, pune ketchup pe litere.
10. In cazul in care ai paste in forma de litere, pune-i in supa cele care formeaza Te iubesc si lasa-l sa le descopere.
11. Stii sa lucrezi cu calculatorul? Fa-i o animatie in Flash asa cum stii tu mai frumos si trimite-i-o pe mail. Se va bucura cu siguranta.
12. Daca pleaca din camera si-si lasa mobilul, trimite-i un mesaj cu Te iubesc, iar cand se intoarce, spune-i nevinovata ca a primit un mesaj, dar nu ai vrut sa il citesti..
13. Tot pentru pasionatii de jocuri: aduna pietricele albe si scrie pe fiecare cate o litera din Te iubesc, apoi lasa-l sa dezlege singur puzzle-ul.
14. Trimite-i prin posta o scrisoare. Sa nu te dai de gol inainte de a o primi!
15. Si ce daca e baiat! Scrie-i din petale inguste de flori cat de mult il iubesti si asterne-le in fata usii, la intrare. Cand intra va fi intampinat de toata dragostea ta..
16. Daca ai rabdare, cumpara o agenda frumoasa si scrie-o toata cu Te iubesc. Un baiat mai sensibil va fi cu siguranta impresionat.
17. Compune un cod in care scrie ce simti tu pentru el, iar la sfarsit scrie legenda. O sa aiba ceva de lucru.. :)
18. Cand pui mana pe telefonul lui, daca are functie de inregistrare, spune-i cat il iubesti, daca nu, inchide-l, suna-l si lasa-i un mesaj pe casuta vocala. Aceeasi atitudine de nestiutoare.. :)
19. Daca pleaca in calatorie (fara tine, uf..), ii poti lipi din litere autocolante, pe interiorul valizei, acelasi Te iubesc.
20. Scrie-i biletele si pune-i-le in cele mai trasnite locuri: in sosete, in etui-ul de la ochelari, in farfurioara dimineata si unde-ti mai trece tie prin minte si stii ca se va uita.
21. Cu un marker care se curate usor poti scrie pe frigider, ca atunci cand se repede dimineata sa-si ia un iaurt, sa fie placut surprins.
22. Daca stii ca are obiceiul sa se trezeasca noaptea sa manance (multi fac asta :) ), ii poti pregati o mica gustare langa care o foaie cu binecunoscutele cuvinte.
23. Poti decupa din ziare si reviste si poti face un colaj prin care sa-ti marturisesti dragostea.
24. Lasa-i, ca din intamplare, pe birou, cateva chibrituri aranjate sub forma de Te iubesc. Odata si odata tot le descopera.. :)
25. In ziarul preferat, incercuieste litere care sa formeze Te iubesc. N-o sa-i scape din vedere.
26. Sculpteaza intr-o lumanare mai mare si las-o la vedere.
27. Noteaza-i la sfarsitul agendei la litera T.
28. Cumpara-i o carte care stii sigur ca-i va placea si ca o va citi, si scrie la pagina 100 cat il iubesti.
29. Dimineata da fuga sa se rada.. scrie-i pe oglinda (cu ruj sau creion kohl, sa se stearga usor)!
30. Gaseste 101 limbi si dialecte in care sa-i scrii te iubesc. Asta e o provocare! :)
Tu cum ai spus te iubesc?
";
echo "--=--
";
echo "»";
echo "";
echo "Meniu Prim";
echo "
";
echo "
";
//echo "".date("D d M y-H:i:s")."
";
echo "Te iubesc in toate limbile
";
echo "--=--
";
echo "Te iubesc! Este un cuvant atat de des intalnit in ziua de azi. Tinerii folosesc acest cuvant foarte des, uneori insa fara a intelege adevaratul sens al cuvantului. Cu toate astea, nimic nu este mai frumos decat sa auzi cand cineva iti spune te iubesc. Si ce frumos ar fi daca am auzi de exemplu ti amo!, sau i love you!
TE IUBESC... pe alte limbi
Africana - Ek is lief vir jou!
Albaneza - Te dua!
Araba - Ohiboke (el ei), Nohiboka (ea lui sau el lui)
Armeana - Yes kez si'rumem!
Basca - Maite zaitut!
Bosniaca - Volim te!
Bulgara - Obiceam te!
Catalana - T'estimo!
Sarbo-croata - Volim te!
Ceha - Miluji tev!
Daneza - Jeg elsker dig!
Olandeza - Ik hou van je!
Engleza - I love You!
Esperanto - Mi amas vin!
Estona - Mina armastan sind!
Filipineza - Iniibig kita!
Finlandeza - (Md) rakastan sua!
Franceza - Je t'aime!
Germana - Ich liebe dich!
Greaca - S'ayapo!
Hawaiiana - Aloha wau ia 'oe!
Ebraica - Anee ohev otakh (el ei), Anee ohevet otkha (ea lui), Anee ohev otkha (el lui), Anee ohevet otakh (ea ei)
Ungara - Szeretlek!
Islandeza - Eg elska thig!
Indoneza - Saya cinta padamu!
Irlandeza - t'a gr'a agam dhuit!
Italiana - Ti amo!
Japoneza - Kimi o ai shiteru!
Koreana - Dangsinul saranghee yo!
Latina - Te amo!
Malaeziana - Saya cintamu!
Mandarina - Wo ai ni!
Norvegiana - Jeg elsker deg!
Poloneza - Kocham ciebie!
Portugheza - Eu te amo!
Rusa - Ya tyebya lyublyu!
Sanskrita - twayi snihyaami
Sarba - Volim te!
Slovaca - Lubim ta!
Slovena - Ljubim te!
Spaniola - Te amo!
Swahili - Nakupenda!
Suedeza - Jag dlskar dig!
Turca - Seni seviyorum!
Ucrainiana - Ya tebe kokhayu!
Galeza - Rwy'n dy garu di!
Yiddish - Kh'hob dikh lib!
Zulu - Ngiyakuthanda!
Si toate astea doar ca sa fii pregatita sa intelegi o declaratie de amor atunci cand ti se face.
Impresioneaza-ti prietenul/prietena spunandu-i te iubesc in orice limba a pamantului!
";
echo "--=--
";
echo "»";
echo "";
echo "Meniu Prim";
echo "
";
echo "
";
//echo "".date("D d M y-H:i:s")."
";
echo "English
";
echo "--=--
";
echo "»Full Formating
";
echo "»Nokia Code
";
echo "»Install N-gage Games
";
echo "--=--
";
echo "»";
echo "";
echo "Meniu Prim";
echo "
";
echo "
";
//echo "".date("D d M y-H:i:s")."
";
echo "English
";
echo "--=--
";
echo "6600: Full phone formating.
******
Full phone formatting on a 6600!
If you encounter situation like below on your 6600,
1. Blank screen phone unable to reboot.
2. Phone only able to boot-up to Nokia word screen.
3. Install some program but not able to uninstall it after that.
4. Error messages such as Child Installer keeps popping-up.
Do a Full phone formatting on your 6600! as steps below,
1. Make sure you have at least 3/4 charge of battery power left.
2. Backup your contacts list and personal files to MMC memory card.
3. Switch-off your 6600 phone.
4. Press and hold 3 keys;
Green dial key, * (star key) & no. 3 key and then press the power on/off to swtich on the 6600 phone.
Remember, do not let go all of the keys and hold keys until you see a formatting word screen show!
5. After a few minutes when the Full phone formatting completed, your 6600 will back to original system and factory settting.
All apps installed & not of the phones' default will be lost. If you did a backup on your mmc, you can restore it back to the C drive again.
******
FExplorer Tips & Tricks
******
* How to reset the operator logo :
1) go to the following dir :
c:\system\apps\phone\oplogo
2) delete any file in this directory
3) restart the phone
* to make a screenshot on a Nokia 3650, 6600 :
1) use the pencil key + '0'
* to make a screenshot on a SX1 :
1) use the shift key + '0'
* remember, there are some shortcuts :
";
echo "--=--
";
echo "»";
echo "";
echo "Meniu Prim";
echo "
";
echo "
";
//echo "".date("D d M y-H:i:s")."
";
echo "English
";
echo "--=--
";
echo "Nokia Code
*#06# for checking the IMEI (International Mobile Equipment Identity)*#0000# shows the SW version.
*#3370# - Enhanced Full Rate Codec (EFR) activation. It will automatically restart.
*#3370* - Enhanced Full Rate Codec (EFR) deactivation. It will automatically restart.
*#4720# - Half Rate Codec activation. It will automatically restart
*#4720* - Half Rate Codec deactivation. It will automatically restart
*#746025625# - Sim clock allowed status.Enhanced Full Rate will give you much better sound quality when you enable it. The new Enhanced Full Rate CODEC adopted by GSM uses the ASELP (AlgebraicCode Excitation Linear Prediction) compression technology. This technology allows for much great voice quality in the same number of bits as the older Full Rate CODEC. The older technology was called LPC-RPE (Linear Prediction Coding with Regular Pulse Excitation). Both operate at 13 kilobits.(but you take up more space on the network, so they can charge you more) - Talk-time is reduced with about 5%Half Rate will give you bad soundquality, which gives the serviceprovider the opportunity to have more calls on the network, and you might get a lower charge from them. - Will give you 30% longer talk-time.Sim Clock Stop :
*#746025625# apparently only works for 3 minuts.
*#92702689# - takes you to a secret menu with 6 choices
1) shows the serial nr.
2) shows when the cel phone was made mmyy
3) shows when the the cel. phone was purchased mmyy
4) shows how many times the cel. phone has been repaired.
5) makes u capebel of transferring user data if u have the gear for it
6) shows how many houres the phone has been on
Latest software version: V 5.02 NSE-8/9
V.4.41 NSE-8/9 (17-08-99)
V 4.11 (???)
V 3.10 NSE-8
******
*# 06 # Seriennummer/IMEI indicates (actually also a GSM is code - see further below)
******
*# 0000 # SW version announcements (e.g. V3.42.1, 16-10-03, Nhl-10)
******
*# 2820 # Bluetooth (BT) device address indicate
******
xx # Directory quick access (xx = storage location and afterwards lozenge e.g. 24 #)
******
A/from key Short pressing for menu for switching between profiles
******
Menu key Long pressing for task manager - switching between active programs (with C key programs can be terminated.)
******
Menu quick access Over in the menu e.g. to point 3.1 arrive simply 31 enter (if the third symbol a file is opened is for these and then in it started the first Programm/Icon).
******
Autostart go around When switching on of the Handys on to the pin inquiry the key ABC (pin) comes the whole time keeps pressed - this is to ignore (allegedly) the autoinitialization programs.
******
# Do not switch between different lines (AS)... goes e.g. with Austrian ONE Handys (see nose cunning). I could not try out however also, since I did not have 2 lines on the SIM map.
******
12345 ... is according to standard set the Nokia nokia-Sicherheitscode.
******
0000 ... is according to standard those (with Vodafone windshield frame section) set 2te pin and that standard net code/password
With D1 the standard net code is the last 4 numbers of the card number without HLR e.g. 99999234-5/55 - > 2345
******
0 - for a long time press If one the 0 in the main menue for a long time presses those homepage of the standard WAP connection is called.
******
Caution - starting from here the codes are dangerous
*#7370925538#
* # of res wallet # ... is to be deleted the code around the wallet! Input like normal telephone number (not in wallet code inquiry windows).
NOTE! Afterwards the wallet is empty, can again be put on however with new code.
******
*# 7780 # The original attitudes and telephone re-establishes is again started (an appropriate inquiry and it follow before must the sicherheitscode be entered).
NOTE! Afterwards various attitudes are away - among other things these:
·1 Points of entrance (Provider dependent points of entrance and attitudes)
·2 Bluetooth attitudes
·3 Favorite
·4 Allocation of the two keys (beside Navi keys) in the main menue
·5 Profiles are neglected (as with distribution) - still there however new bell tones, etc. are...
·6 SMS/MMS/E Mail attitudes
·7 Logos and spielstaende (allegedly) also deleted...
Programs, calendars and contacts, etc. not changed...
Also the sicherheitscode remains.
This putting back goes also via menu under attitudes - general - original telephone once..
******
*# 7370 # Soft format: If the Handy (only telephone memory) formats, puts back the attitudes (see * to # 7780 #) and implements a software RESET. (however still another inquiry comes before.)
NOTE! If the Akku to 75% are loaded at least, Akku do not only accomplish during the procedure under any circumstances remove! The procedure takes some minutes (approx. 3-4), is absolutely waiting!
This is only a soft format... Hard format with green, 3, *... see below.
******
Green, * 3 Hard format: If the Handy (only telephone memory) formats, puts back the attitudes (see * to # 7780 #) and implements a RESET.
NOTE! If the Akku to 75% are loaded at least, Akku do not only accomplish during the procedure under any circumstances remove! The procedure takes some minutes (approx. 3-4), is absolutely waiting!
Proceeding: Equipment switch off, which keep green key (take off) at the same time pressed, * and to 3 key and switch the equipment on (the keys thereby keep further pressed)... to Formatting on the display appears...
If that does not function, then equipment for 1 hour switch off, Akku so for a long time rausnehmen and again try.
only virtual the memory is generally cleared - genuine formatting can take place only in a Nokia service center, if the Fash is deleted there and/or new L.G. is installed.
******
Mixed * # 92702689 #, then switch - system menu off (goes with me not)
The following code do not fold (with me also):
* EFR0 # (* 3370 #) EFR activate (EFR = Enhanced Full rate Coding - language optimization)
# EFR0 # (# 3370 #) EFR switch off
* HRC # (* 4720 #) HRC switch on (HRC = helped rate Coding - language compression)
# HRC0 # (# 4720 #) HRC switch off
******
SIM LOCK Simlock status query: (use * the key over p,w and + indications to enter)
# pw+ 1234567890 +1 # Provider LOCK status
# pw+ 1234567890 +2 # network LOCK status
# pw+ 1234567890 +3 # Country LOCK status
# pw+ 1234567890 +4 # Sim Card LOCK status
The code 1234567890 must be computed with a program e.g. SmartDCT4Calc and/or DCT 4 code Calculator from IMEI, etc....
Info. to Simlock: SIM LOCK makes it for the offerer/network carriers possible, subsidized (verguenstigte) Handys to offer. Thus one makes oneself if necessary punishable if one SIM LOCK deactivated - in addition the warranty can purged. I take over for it no adhesion or responsibility!
******
GSM code ... should function at each Handy - however Netz(betreiber)abhaengig are... and harmless...
Generally applies: First enter code, send afterwards (< send green key > press) and one moment wait...
******
SMS Tipps To Tipps & cheat about SMS (with appropriate codes) are immediately in the FAQ list .
For example for the topic: SMS retard and/or deferred send, acknowledgment of receipt, reports...
******
Mark more simply To Tipps & cheat to the topic mark e.g. with SMS entrance.
Over simply to mark simply the pin (ABC key) hold some e.g. SMS and move then Jostick downward.
******
Call number transmission * 31 # - { CLIR - Calling LINE identification Restriction switches on for the general call number transmission }
# 31 # - switch off the general call number transmission
# 31 # [ telephone number ] - with the next call suppress the own call number (thus temporary)
* 31 # [ telephone number ] - with the next call transfer own call number (thus temporary)
* # 31 # - status query (of call number transmission)
# 31 * [ telephone number ] - own call number show, although receiving station switched call number suppression on. (is not usually de-energised of the Netz(betreiber).)
* 30 # - switch { TIE-clip - Calling LINE identification presentation for the announcement on of the call number of the caller }
# 30 # - switch off
* # 30 # - status query
This also partly goes with 6600 via Men: Attitudes - calls - own No. send...
The following codes are not supported by most Netz(betreibern):
* # 76 # - announcement of the call number, under which one reached the calling (not its call number during rufumleitung!) { COLP - COonnected LINE identification presentation }
* 76 # - switch on
# 76 # - switch off
* # 77 # - announcement of the call number, under which the caller reached me (not my call number during rufumleitung meinerseits!) { COLR - COnnected LINE identification Restriction }
* 77 # - switch on
# 76 # - switch off
******
Call bypasses (call Forwarding) Bypass code (U):
U=21 always
U=61 retards
U=62 not attainable
U=67 occupies
U=61, 62, 67 can be parallel active
U=21 - > and then no more call signaling overwrites U=61,62 and 67!
Service code (D):
Not all nets support all services
D=10 language and fax (all calls)
D=11 only language
D=12 all data (speed/minutes)
D=13 only fax
D=14 DATEX j (active?)
D=15 teletex (active?)
D=16 only SMS
D=18 all data except SMS
D=19 all services except SMS
D=20 all services
D=21 all asynchronous services
D=22 all synchronous services
D=23 3.1 kHz GSM of language services
D=24 all synchronous POINT ton of POINT DATA inclusive. PADs
D=25 only data (all asynchronous POINT ton of POINT DATA inclusive. PADs)
D=26 DATA pack exchange on the left of inclusive. PADs
D=27 services thru PADs
D=29 12 Kbps digitally left
** U * [ goal call number ] * D # - bypass switch on
Input without * D means bypass of all services
Call bypasses (call Forwarding)
01.01.04 Bypass code (U):
U=21 always
U=61 retards
U=62 not attainable
U=67 occupies
U=61, 62, 67 can be parallel active
U=21 - > and then no more call signaling overwrites U=61,62 and 67!
Service code (D):
Not all nets support all services
D=10 language and fax (all calls)
D=11 only language
D=12 all data (speed/minutes)
D=13 only fax
D=14 DATEX j (active?)
D=15 teletex (active?)
D=16 only SMS
D=18 all data except SMS
D=19 all services except SMS
D=20 all services
D=21 all asynchronous services
D=22 all synchronous services
D=23 3.1 kHz GSM of language services
D=24 all synchronous POINT ton of POINT DATA inclusive. PADs
D=25 only data (all asynchronous POINT ton of POINT DATA inclusive. PADs)
D=26 DATA pack exchange on the left of inclusive. PADs
D=27 services thru PADs
D=29 12 Kbps digitally left
** U * [ goal call number ] * D # - bypass switch on
Input without * D means bypass of all services
## U ** D # - switch bypass off (individual bypasses and service code)
Without ** D all services are switched off to bypasses
## 002 # (all bypasses for all service codes switch off)
## 004 # (switch off only U=61, 62, 67 and for all service codes - thus , not attainable, nonacceptance occupies)
* # U ** D # - status of the bypasses query:
Input without ** D queries all services and bypasses
Bypass in the speaking and/or fax box: Number in bypass procedure with D=11 and/or 13 enter
Goal call number (e.g. D2-Netz: +49,172 xxx) and Handynummer without preselection (if necessary 172 replaces) enter.
Tap: During switched on rufumleitung with occupied being able to reject calls by one the red key during to ring presses. The caller is then passed on to the goal call number of the occupying bypass (e.g. mailbox).
Type for waiting period during rufumleitung 61: ** 61 * [ goal call number ] * 11 * [ time in sec. (5 to 30) ] #
This also partly goes with 6600 via menu: Attitudes - rufumleitungen -...
******
Knock/stops/parks/faults Knocks is signaling a secondary call during a current discussion
* 43 # - switch on
# 43 # - switch off
* # 43 # - status query
This also partly goes with 6600 via menu: Attitudes - calls - knocking...
0 < sends > - reject while the discussion a knocking
1 < send > - discussion terminate, knocking discussion accept
certain discussion (y) terminate 1 (y) < send >
2 < sends > - discussion park, knocking discussion accept
certain discussion and new discussion leads 2 parks (y) < sends >
0 < sends > - caller the busy condition signal
This also partly goes with 6600 via menus existing during the discussion.
******
Call barrier Possible only if bypass of the service code is switched off.
Check code (S):
S=33 all outgoing transmissions
S=331 outgoing abroad
S=332 outgoing abroad except home
S=35 all arriving transmissions
S=351 all arriving abroad
Special check codes (s) delete:
Switch off only in connection with the procedure
S=330 check code status outgoing & arriving transmissions switch off
S=333 check code status outgoing transmissions switch off
S=353 check code status arriving transmissions switch off
Service code (D):
Not all nets support all services
D=10 language and fax (all calls)
D=11 only language
D=12 all data (speed/minutes)
D=13 only fax
D=14 DATEX j (active?)
D=15 teletex (active?)
D=16 only SMS
D=18 all data except SMS
D=19 all services except SMS
D=20 all services
D=21 all asynchronous services
D=22 all synchronous services
D=23 3.1 kHz GSM of language services
D=24 all synchronous POINT ton of POINT DATA inclusive. PADs
D=25 only data (all asynchronous POINT ton of POINT DATA inclusive. PADs)
D=26 data packet exchange links incl. PADs
D=27 services thru PADs
D=29 12 Kbps digital link
* S * [Passwort] * D # - einschalten der Anruf-Sperre
# S * [Passwort] * D # - ausschalten der Anruf-Sperre
*# S # - Status der Anruf-Sperre abfragen
Passwort für Handy Sperre ändern:
** 03 ** [altes Passwort] * [neues Passwort] * [neues Passwort wiederholen] #
** 03 * 330 *[altes Passwort] * [neues Passwort] * [neues Passwort wiederholen] #
Dies geht beim 6600 auch teilweise via Menü: Einstellungen - Anrufsperre ...
******
PIN ändern ** 04 * [alte PIN] * [neue PIN] * [neue PIN wiederholen] #
** 042 * [alte PIN 2] * [neue PIN 2] * [neue PIN 2 wiederholen] #
PIN entsperren: ** 05 * [PUK] * [neue PIN] * [neue PIN wiederholen] #
PIN 2 entsperren: ** 052 * [PUK2] * [neue PIN 2] * [neue PIN 2 wiederholen] #
Dies geht beim 6600 auch teilweise via Menü: Einstellungen - Sicherheit - Telefon und SIM
******
Diverse Codes Die folgenden Codes klappen nur in einigen (wenigen) Netzen/Netzbetreibern ... leider z.B. nicht im Vodafone D2 Netz (in Deutschland):
*#100# - Eigene Nummer (Own Number)
*#101# - HLR Nummer
*#102# - Switch Nummer
*#103# - Zeit im Netz (Network Time)
*#104# - Anrufbeantworter Nummer (Voice mailbox number)
*#105# - Switch number
*#147# - Letzter Anrufer (Last Caller)
#646# - Minutes Used: (646 spells 'MIN')
*#1345# or *174# - Vodafone Prepaid balance
*78 - Do not disturb - nur in Nord America in GSM und CDMA Netzen möglich
*79 - Cancel (s.o.)
******
CHECK SIM-LOCK
Note - If you bought your Nokia on UK Vodafone or UK Cellnet you do not need to check this because they both transmit on GSM900, and they don't lock the phones. However if you bought your phone on UK Orange or UK One2one your phone may be blocked. The reason is that they both transmitt on GSM1800. To make a call on GSM1800 you need what is known as a Dual band phone. A dual band phone is able to transmit on both GSM900 and GSM1800, so they lock the phones so you can't use it with any other network simcard. If you find that your phone is locked you can try different software to unlock it. (we havn't found one that works yet), or you can ask your service provider who will gladly exchange the 10 digit code for about £35.
This is how to check the status of the 4 different locks. Aslo don't try entering the wrong number, because after 3 times it will block the phone for good.
There are 4 different locks on your Nokia phone.
COUNTRY-LOCK
NETWORK-LOCK
PROVIDER-LOCK
SIMCARD-LOCK
The code to read out the sim-lock status of your phone is
#PW+(MASTERCODE)+(Y)#
# = DOUBLE-CROSS
W = PRESS "*" THREE TIMES
P = PRESS "*" FOUR TIMES
+ = PRESS "*" TWO TIMES
MASTERCODE = 1234567890
Y = NUMBER 1 TO
******
THE JAMES BOND TRICK
If you short-circuit theleft middle and right pins on the bottom of the phone with all connections touching each other, the Nokia software hangs! The profile Headset will be activated. Before you do this just activate the Automatic Answer in the headset profile and set the ringing volume to Mute. Now you can use your phone for checking out what people are talking about in a room. Just place it under a table in a room and call it. The phone receives the call without ringing and you can listen to what people are saying.
******
Clock Stopping
To check weather your SIM Card supports clock stopping type-
*#746025625# (*#SIM0CLOCK#)
******
To enter the service menu type-
*#92702689# (*#WAR0ANTY#)
Serial number (IMEI)
Production date (MM/YY)
Purchase date (MM/YY) You can only enter the date once.
Date of last repair (0000=No repair)
Transfer user data to another Nokia phone via Infra-Red
";
echo "--=--
";
echo "»";
echo "";
echo "Meniu Prim";
echo "
";
echo "